30 septembrie este prima zi de campanie electorală pentru alegerile prezidențiale din 30 octombrie. Opt candidați din partea principalelor partide sunt oficial înregistrați, alții opt au depus joi, 29 septembrie, dosarele pentru a fi înscriși în cursă și vor putea intra în campanie de săptămâna viitoare.

Candidații înregistrați: Marian Lupu, Mihai Ghimpu, Iurie Leancă, Andrei Năstase, Inna Popenco, Dumitru Ciubașenco, Maia Sandu și Igor Dodon.  Aceștia pot deja să organizeze evenimente de campanie electorală, întâlniri cu alegătorii și să beneficieze de dreptul de a plasa spoturi de publicitate electorală la posturile de radio și de televiziune.

Opt pretendenți la funcția de președinte care au depus joi dosarele la CEC: Vitalia Pavlicenco, Silvia Radu, Maia Laguta, Ana Guțu, Roman Mihăieș, Ion Dron, Vasile Tarlev și Valeriu Ghilețchi. Potrivit legii, CEC are la dispoziție șapte zile pentru a decide în privința înregistrării acestora în calitate de concurenți la alegerile prezidențiale din 30 octombrie.

***

Candidatul socialiștilor la funcția de președinte Igor Dodon este favoritul scrutinului din 30 octombrie, potrivit unui sondaj de opinie realizat de compania CBS Axa la comanda IDIS Viitorul, însă pentru desemnarea câștigătorului va fi nevoie și de turul doi. Astfel, 38% dintre respondenți au declarat că sunt gata să voteze pentru Igor Dodon, acesta fiind urmat de Maia Sandu, Andrei Năstase și Marian Lupu cu 13, 12,6 și, respectiv 12,5%. Ceva mai mult de 7% ar vota cu Dumitru Ciubașenco, iar 5 la sută – cu Iurie Leancă.

***

O delegație a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) a efectuat săptămâna aceasta o vizită la Chișinău pentru a evalua pregătirile pentru scrutinul prezidențial. Potrivit unui raport preliminar, actuala campanie se desfășoară ca și precedentele sub semnul unei divizări geo-politice între candidați pro-europeni și pro-ruși. Totodată, delegația atenționează că un șir de îngrijorări profunde rămân în continuare nesoluționate - lipsa rezultatelor în lupta împotriva corupției; sistemul obscur de finanțare a partidelor politice și campaniilor electorale, inclusiv finanțarea externă. De asemenea, se atestă monopolizarea mai multor instituții media și lipsa transparenței în ceea ce privește sursele de finanțare a acestora, rolul structurilor oligarhice în viața politică a țării, în deosebi în procesul electoral.

***

Guvernul și-a asumat marți răspunderea în fața Parlamentului în privința unui pachet de șapte legi care se referă la sistemul financiar-bancar. Cel mai criticat dintre cele șapte proiecte este cel care prevede transformarea în datorie publică a creditului de urgență acordat în 2014 și 2015 celor trei bănci în contextul tranzacțiilor frauduloase de proporții. În aceeași zi, socialiștii au înregistrat o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Filip care a mai fost semnată de comuniști și liberal-democrați.

***

Uniunea Europeană va relua sprijinul financiar destinat Republicii Moldova, doar dacă autoritățile de la Chișinău vor avansa pe calea reformelor și vor semna un Acord de finanțare cu Fondul Monetar Internațional, a declarat luni la Chișinău Comisarul European pentru Politica de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere, Johannes Hahn. Comisarul le-a sugerat oficialilor moldoveni să întreprindă eforturi pentru depolitizarea administrației publice, iar banii europeni să fie folosiți pentru cetățenii Republicii Moldova.

***

Un nou termen pentru extinderea gazoductului Iași-Ungheni până la Chișinău a fost avansat săptămâna aceasta de către autorități. După ce inițial se spunea că gazoductul va fi gata în 2016, prelungirea conductei ar urma să fie terminată la sfârșitul anului 2019. Autoritățile dau vina pe birocrația partenerilor externi, dar experții susțin că e vorba de lipsa de fonduri. În plus, realizarea proiectului ar putea fi împiedicată și din exterior.

***

Relația dintre România și Republica Moldova a fost una din temele discutate marți în cadrul Consiliului Suprem de Apărare de la București. Președintele Românie Klaus Iohannis a subliniat că această relație trebuie să devină mai performantă, mai pragmatică și mai previzibilă și a precizat că s-a decis să se lucreze în acest sens pe o strategie pe termen mediu și lung. Totodată, Klaus Iohannis a atenționat că evoluția din R. Moldova a arătat că partidele pro-europene au dificultăți și că acestea s-au văzut foarte bine după alegerile parlamentare.