*

Natalia Gavriliță, propusă de Maia Sandu pentru funcția de premier

Președinta Maia Sandu a desemnat-o miercuri, 27 ianuarie, pentru funcția de premier pe Natalia Gavriliță, fosta ministră de finanțe, în Guvernul pe care l-a condus. Totodată, Maia Sandu a reiterat că pledează pentru alegeri anticipate, astfel încât să fie ales un nou Parlament. Colegii de partid ai Nataliei Gavriliță, cei de la PAS, au reacționat imediat după anunț, precizând că nu vor vota un nou guvern, în timp ce socialiștii care sunt adversarii lor politici au declarat că nu exclud că vor susține cabinetul propus de premierul desemnat. După desemnarea Nataliei Gavriliță pentru funcția de premier, a început să curgă termenul de 45 de zile în care Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu votează un nou Guvern. Experții consideră că, cel mai probabil, majoritatea deputaților vor vota Cabinetul de Miniștri propus de Natalia Gavriliță, chiar dacă ulterior nu-l vor susține și se va ajunge, astfel, la o situație paradoxală.

**

Prima ședință a Consiliului Suprem de Securitate în noua componență

Președinta Maia Sandu a condus marți, 26 ianuarie, prima ședință a Consiliului Suprem de Securitate în noua sa componență pe care a înnoit-o în ajun completând-o cu 11 persoane, printre care consilieri, reprezentanți ai societății civile dar și deputați de la PAS și Platforma DA. Ea a subliniat că are mandatul cetățenilor să lupte împotriva corupției și a criticat dur instituțiile responsabile de lupta anticorupție, atenționând asupra lipsei de rezultate pe cele mai răsunătoare dosare. Totodată, Maia Sandu a declarat că are dubii în privința integrității unor membri din oficiu ai CSS. Șeful statului a denunțat situația gravă din Rep. Moldova, afectată profund de corupție, pe care a numit-o cel mai mare pericol la adresa cetățenilor săi. Analistul Vlad Țurcanu, fost consilier al președintelui Nicolae Timofti, observă că CSS e una dintre puținele pârghii de care dispune șeful statului, deși acest organism nu are valențe executive.

**

Situația privind independența justiției din Rep. Moldova, pe agenda APCE 

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat marți, 26 ianuarie, o rezoluție ce vizează situația din 14 state aflate în procedură de monitorizare sau post-monitorizare, în care se referă la progresele în implementarea angajamentelor asumate. Cu referire la Republica Moldova, se constată ritmul lent al reformelor în domeniul justiției și în lupta împotriva corupției, mai ales în ceea ce îi privește pe deputați, judecători și procurori. APCE recomandă autorităților de la Chișinău un dialog politic activ pentru a asigura funcționarea instituțiilor democratice, modificarea legislației electorale, investigarea eficientă a jafului bancar din 2014. O altă rezoluție s-a referit la independența sistemelor judiciare în Polonia și Rep. Moldova. Rezoluțiile APCE au provocat reacții diferite la Chișinău. Autoritățile scot în evidență faptul că forul pan-european ar fi remarcat eforturile în vederea reformei justiției, în timp ce opoziția face referire la constatările și îngrijorările față de ritmul lent al acesteia.

**

Rep. Moldova pe locul 115 în lume, conform Indicelui Percepției Corupției în 2020

Transparency International a publicat joi, 28 ianuarie, un nou clasament al 2020, în care Rep. Moldova se situează pe locul 115 din 180 de țări și teritorii. Chiar dacă a urcat cinci poziții, comparativ cu 2019, când era pe locul 120, mai multe decizii ale guvernanților au diminuat încrederea populației în autorități și în intențiile acestora de a lupta împotriva corupției. Transparency International Moldova menționează într-un comunicat că, din punct de vedere a combaterii corupției, anul 2020 a fost pentru Republica Moldova unul foarte controversat. Pe de o parte, țara a ieșit din „teascul” unui stat capturat. Pe de altă parte, noii guvernanți au preluat unele scheme criminale, iar Parlamentul le-a oferit cetățenilor „o surpriză de Crăciun”, scoțând de sub masă un pachet  de legi care contravin interesului public.

**

Maia Sandu, distinsă cu premiul GDS pentru anul 2020

Grupul pentru Dialog Social (GDS), prestigioasa organizație non-guvernamentală din România care apără și promovează valorile democrației, libertățile și drepturile omului, i-a acordat Premiul pe anul 2020 președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Ceremonia  de acordare a premiului a avut loc miercuri, 27 ianuarie, în format online cu transmisiuni live de la București și Chișinău. Maia Sandu a declarat că acesta este un premiu care aparține cetățenilor din Rep. Moldova, care luptă pentru valorile democratice. Premiul GDS se decernează anual unei personalități care s-a remarcat în promovarea valorilor societății civile și statului de drept. În 1995, premiul i-a fost acordat fostului deținut politic Ilie Ilașcu. Printre laureații acestui premiu se numără fost ministră a Justiției Monica Macovei (2005), secretarul de stat Raed Arafat (2010), fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi (2014) și fostul premier Dacian Cioloș (2016).