Demisia judecătorilor Curții Constituționale

Judecătorii Curții Constituționale și-au dat miercuri, 26 iunie a.c., demisia în contextul deciziilor care au scandalizat opinia publică în timpul crizei politice din Rep. Moldova în perioada 7-9 iunie după formarea unei noi majorități parlamentare. Demisia judecătorilor Curții Constituționale a fost anunțată pe pagina oficială a instituției. Judecătorul Veaceslav Zaporojan a fost abilitat de Plenul Curții Constituționale să exercite atribuțiile administrative ale președintelui Curții până la alegerea unui nou Președinte. Amintim că fostul președinte al Curții Constituționale, Mihai Poalelungi a demisionat cu o săptămână mai devreme. Opoziția consideră că demisia judecătorilor este un rezultat al presiunilor din partea guvernării.

**

Vot pentru revenirea Rusiei în cadrul APCE

Doi dintre cei trei deputații din delegația Rep. Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei socialistul Vlad Bătrîncea și liderul Platformei DA, Andrei Năstase, au votat pentru revenirea Rusiei în cadrul acestui organism internațional. Ministerul de externe de la Chișinău a venit cu precizări afirmând că votul deputaților poartă un caracter individual și nu reprezintă poziția oficială a Rep. Moldova. Andrei Năstase a spus că a votat pentru revenirea Rusiei în componența Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pentru ca această instituție să ajute la îmbunătățirea democrației și a respectării drepturilor omului în Rusia. Votul lui Andrei Năstase a fost criticat de către reprezentanți ai Partidului Democrat, dar și de unii colegi ai liderului PPDA din Parlament.

**

Dmitri Kozak, din nou în vizită la Chișinău

Vicepremierul rus Dmitri Kozak a întreprins luni, 24 iunie a.c., o vizită oficială la Chișinău unde a avut întrevederi cu președintele Igor Dodon, președinta Legislativului Zinaida Greceanîi, cu deputați din majoritatea parlamentară, precum și cu premierul Maia Sandu. Dmitri Kozak a declarat că odată cu formarea unei noi coaliții de guvernare în Rep. Moldova au fost create premisele pentru restabilirea relațiilor dintre cele două state, după câțiva ani în care contacte oficiale practic nu au existat.

**

Procurorii anticorupție cer mandat de arestare pe numele lui Ilan Șor

Procuratura Anticorupție a cerut miercuri, 26 iunie a.c., mandat de arestare pe numele deputatului și controversatului om de afaceri, Ilan Șor. De asemenea, procurorii anticorupție au decis să pună sechestru pe averea acestuia, în dosarul fraudei bancare din 2014. Reprezentanții Partidului Șor au calificat acțiunile procuraturii drept o presiune din partea noii guvernări.

**

Vlad Plahotniuc renunță la șefia PDM

Liderul democraților Vlad Plahotniuc ș-a anunțat luni, 24 iunie a.c., demisia din funcția de președinte al PD, motivându-și decizia prin faptul că partidul are nevoie de un nou proiect politic în opoziție, precizând însă că își păstrează mandatul de deputat. Între timp, miercuri, 28 iunie a.c., Ministerul de Interne de la Moscova a anunțat că a deschis un dosar pe numele lui Vlad Plahotniuc, și pe numele fostului deputat Constantin Țuțu, în care cei doi sunt învinuiți de contrabandă și trafic de droguri. În replică, fostul lider al democraților a denunțat presiuni enorme din partea Moscovei la adresa sa în scop de intimidare.

** 

Sondaj: democrații și liderul lor, principalii vinovați de criza politică

Mai mult de 70 la sută din populație îl consideră principalul vinovat de criza politică din țară pe Vlad Plahotniuc și Partidul Democrat, arată un sondaj prezentat luni, 24 iunie a.c., de Asociația Sociologilor și Demografilor din Moldova. Potrivit sondajului, mai mult de două treimi (67%) dintre cei intervievați susțin Guvernul condus de Maia Sandu, iar trei pătrimi (75%) au o atitudine pozitivă față de coaliția majoritară creată. Partidele care se bucură de cea mai mare încredere din partea populației sunt cele din componența coaliției actuale – Partidul Socialiștilor (47%), Partidul Acțiune și Solidaritate (24%) și Platforma DA (19%). Sondajul a fost realizat pe un eșantion r de 1191 respondenți din 87 localități, excluzând regiunea transnistreană, cu o marjă de eroare de 1,3 la sută.