Chișinăul a declarat persona non grata cinci diplomați ruși

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a anunțat luni, 29 mai a.c., că cinci diplomați din cadrul Ambasadei Federației Ruse la Chișinău sunt declarați persona non grata în Republica Moldova. Comunicatul oficial nu a oferit nume și nici motivele expulzării celor cinci diplomați ruși. Totuși, autoritățile au ținut să precizeze că decizia a fost luată în baza informațiilor de la serviciile speciale. Președintele Igor Dodon a criticat în termeni duri decizia, iar la Moscova s-au auzit voci care au promis un răspuns dur. Expulzarea celor cinci diplomați, chiar dacă este o decizie legitimă, reprezintă o nouă rundă de înrăutățire a relațiilor moldo-ruse, susține analistul Anatol Țăranu, fost ambasador al R. Moldova la Moscova.

***

Răspunsul Moscovei: cinci diplomați moldoveni declarați indezirabili

Reacția oficială a Moscovei a venit două zile mai târziu, pe 31 mai a.c., întâi printr-o declarație oarecum prudentă a purtătorului de cuvânt al MAE rus Maria Zaharova care a declarat că forțele politice din R. Moldova ar trebui să negocieze o poziție comună pe acest subiect, având în vedere nota discordantă pe care o face președintele Igor Dodon. În aceeași zi, Ministerul rus de Externe a declarat persona non grata cinci angajați ai Ambasadei R. Moldova la Moscova ca măsură de răspuns la decizia Chișinăului de a expulza cinci diplomați ruși. Ministerul rus de externe a anunțat că cei cinci diplomați moldoveni trebuie să părăsească Federația Rusă în termen de trei zile. Comunicatul oficial face referire la acțiuni ”contraproductive și neprietenoase” din partea Chișinăului în raport cu Federația Rusă.

***

Conflictul diplomatic moldo-rus, subiect de discuție între Igor Dodon și Dmitri Rogozin la Sankt-Petersburg

Președintele Igor Dodon a condamnat decizia guvernului de la Chișinău, numind-o iresponsabilă și luată din interes geopolitic. Aflat la Sankt Petersburg cu prilejul unui Forum Economic Internațional, Igor Dodon a discutat subiectul cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin. Oficialul rus consideră că declararea a cinci diplomați ruși drept persona non grata la Chișinău este o acțiune a guvernării moldovene orientată „contra propriului popor și a președintelui în persoană”. Premierul Pavel Filip a declarat miercuri, 31 mai a.c., în debutul ședinței de Guvern, că expulzarea celor cinci diplomați ruși a fost motivată și le-a cerut demnitarilor moldoveni să nu speculeze pe marginea acestui subiect. Pavel Filip a reafirmat că la baza deciziei de expulzare au fost unele elemente care țin de siguranța statului.

***

Planul de acțiuni al CoE pentru R. Moldova, lansat la Chișinău

Pe fondul conflictului diplomatic moldo-rus declanșat de decizia Chișinăului de a declara indezirabili cinci diplomați ruși și de răspunsul simetric al Moscovei, a trecut oarecum pe neobservate vizita oficială în Republica Moldova pe 30 și 31 mai a.c., a Secretarului general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland. Fost premier norvegian, Thorbjørn Jagland a fost primul demnitar de talie internațională care a declarat în 2015 într-un interviu pentru New York Times că Republica Moldova este un „stat capturat” de oligarhi și a avertizat, în contextul furtului miliardului, că țara se află „la marginea prăpastiei”. La Chișinău Thorbjørn Jagland a participat la lansarea Planului de acțiuni al Consiliului Europei pentru R. Moldova pe perioada 2017-2020. Oficialul a declarat că scopul principal al noului plan va fi combaterea corupției și a spălării banilor. Bugetul total al planului prevăzut pentru o perioadă de patru ani constituie 17,8 milioane euro.

***

Thorbjørn Jagland s-a întâlnit cu liderii opoziției extraparlamentare

Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, a avut întrevederi separate și cu liderii opoziției extraparlamentare Maia Sandu (PAS), Andrei Năstase (PPDA), Ilian Cașu (PN) și Grigore Petrenco (PCNM). Maia Sandu i-a vorbit oficialului european despre pericolele la care este supus procesul democratic din Republica Moldova din cauza acțiunilor guvernării, inclusiv în contextul intenției PD-PSRM de schimbare a sistemului electoral. Andrei Năstase i-a mulțumit lui Thorbjørn Jagland pentru diagnosticul exact dat în 2015 și s-a referit la eforturile de scoatere a R. Moldova din captivitate și de edificare a unui stat de drept. Ilian Cașu i-a spus înaltului oficial că Republica Moldova trebuie să rămână sub monitorizarea Consiliului Europei, iar Grigore Petrenco s-a axat pe persecuțiile politice la care sunt supuși oponenții guvernării.

***

Pregătiri pentru o nouă rundă de negocieri în formatul 5+2

Președintele Igor Dodon, șeful Legislativului Andrian Candu și premierul Pavel Filip au avut luni, 29 mai a.c., o întrevedere cu conducătorii misiunilor diplomatice ale statelor și organismelor implicate în procesul de negocieri în formatul „5+2” privind reglementarea transnistreană: Rusia, Ucraina, OSCE, SUA și UE. În cadrul întâlnirii a fost efectuat un schimb de opinii pe marginea procesului de negocieri și promovării măsurilor de întărire a încrederii în contextul pregătirilor pentru organizarea unei noi întâlniri în formatul „5+2”. Potrivit unui comunicat al președinției, diplomaților străini le-a fost prezentată o viziune comună asupra acțiunilor care urmează să fie întreprinse în perspectiva apropiată pentru asigurarea unei dinamici pozitive a acestui proces. Totodată, a fost reiterată voința consolidată a autorităților RM în privința identificării unor soluții de compromis pe problemele de pe agenda negocierilor formulate în protocolul întâlnirii de la Berlin și în cadrul dialogului dintre Chișinău și Tiraspol.

***

Control comun moldo-ucrainean pe segmentul transnistrean

Chișinăul și Kievul au instituit de miercuri, 31 mai a.c., controlul comun la punctul de trecere a frontierei Cuciurgan-Pervomaisc, aflat pe segmentul transnistrean al hotarului moldo-ucrainean, ceea ce a provocat o reacție virulentă a Tiraspolului, separatiștii vorbind de o blocadă economică a regiunii. Republica Moldova și Ucraina au convenit încă în noiembrie 2015 să instituie controlul comun la punctele de trecere a frontierei, organizând până acum grupuri mixte la câteva dintre acestea. La prima etapă, care va dura aproximativ 6 luni, vor fi verificate doar operațiunile de export de bunuri din regiunea transnistreană, iar după această perioadă și cele de import. Experții susțin că instalarea controlului comun reprezintă o acțiune politică importantă în favoarea Chișinăului, dar, în același timp, aceasta afectează interesele unor cercuri economice și politice influente din regiunea transnistreană.

***

Liberalii părăsesc alianța de la guvernare …

Miniștrii, viceminiștrii, precum și unii șefi ai agențiilor guvernamentale desemnați de PL și-au depus luni, 29 mai a.c., cererile de demisie, după ce liberalii au anunțat că părăsesc alianța de guvernare. Doi dintre viceminiștrii liberali, Sergiu Bucătaru de la Transporturi și Elena Cernei de la Educație, au ignorat decizia formațiunii și nu și-au prezentat demisia astfel, că miercuri, 31 mai a.c., PL le-a retras acestora sprijinul politic, precum și viceprimarului Capitalei Nistor Grozavu, care în aceeași zi a revenit la Primărie după ce în ajun a fost eliberat din arest la domiciliu și va fi cercetat sub control judiciar în dosarul parcărilor cu plată. Miercuri, 31 mai a.c., Guvernul a numit mai mulți viceminiștri și șefi de agenții în locul liberalilor care au demisionat. Premierul Pavel Filip a precizat că nu vor fi numiți noi miniștri deoarece ”reforma Guvernului este pe ultima sută de metri”. Între timp, marți, 30 mai a.c., președintele Igor Dodon a semnat decretele de demisie a miniștrilor liberali Corina Fusu (Ministerul Educație), Valeriu Munteanu (Ministrul Mediului), Iurie Chirinciuc (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor) și Gheorghe Brega (vicepremier).

… și își anunță trecerea în opoziție

Partidul Liberal și-a anunțat oficial vineri, 02 iunie a.c., trecerea în opoziție față de „coaliția PDM-PSRM”. Într-o declarație prezentată în plenul Parlamentului, liberalii au menționat că PDM și-a subordonat toate organele de drept, iar mai mulți fruntași ai PL, inclusiv ministrul transporturilor Iurie Chirinciuc și primarul de Chișinău Dorin Chirtoacă au fost arestați încălcându-li-se prezumția nevinovăției. PL susține că a făcut alianța cu PDM din 2016 pentru a evita alegerile parlamentare anticipate care ar fi adus forțele pro-ruse la guvernare. Socialiștii au solicitat dreptul la replică și au ținut să precizeze că nu sunt în coaliție cu PDM. Deputații democrați nu au făcut comentarii, însă la tradiționala conferință de presă de marți, liderul PDM Vlad Plahotniuc a dat de înțeles că a știut de mai mult timp că liberalii vor pleca de la guvernare și a afirmat că fiind în opoziție, PL ar urmări o strategie, aceea de a-și reface forțele în perspectiva alegerilor parlamentare din 2018.

***

Iurie Leancă – ales vicepreședinte al Parlamentului, iar grupul PPE – în alianță cu PDM

Președintele Partidului Popular European, Iurie Leancă, a fost ales vineri, 02 iunie a.c., în funcția de președinte al Parlamentului, fostul premier anunțând că grupul popular-european din care face parte este în alianță cu Partidul Democrat. Pentru numirea sa au votat 42 de deputați democrați  și 10 popular-europeni. Alegerea lui Iurie Leancă a fost precedată de votarea unui proiect de modificare a regulamentului Parlamentului prin care grupurile politice sunt egalate cu fracțiunile parlamentare. Acest proiect a nemulțumit opoziția, astfel că fracțiunile PL, PCRM și PLDM au părăsit ședința. Liderul liberal-democraților din Parlament, Tudor Deliu, a declarat că acest proiect stimulează corupția politică.