*

Eșec în prima încercare de învestire a Guvernului

Săptămâna aceasta s-a consumat prima tentativă eșuată de învestire a Guvernului, după cum și-au dorit președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate care pledează pentru alegeri anticipate. Premierul desemnat, Natalia Gavrilița, și-a prezentat joi, 11 februarie, în plenul Parlamentului, programul de guvernare, aducând critici aleșilor poporului și vorbind despre nevotarea Executivului ca despre un prim pas necesar pentru declanșarea alegerilor anticipate. În mod previzibil, deputații nu au susținut învestirea Guvernului. Înainte de începerea prezentării, deputații Platformei „Pentru Moldova” au părăsit ședința, calificând procedura drept un „circ de prost gust”. Deputații Platformei DA și ai Partidului Democrat nu au adresat întrebări, solicitând ca procedura de vot să fie mai rapidă, iar socialiștii au criticat programul prezentat de Natalia Gavriliță, pe care l-au calificat drept populist. 

**

Socialiștii își dau arama pe față: nu mai vor anticipate

În timp ce Natalia Gavrilița ținea discurs în Legislativ, PSRM, Partidul Șor și grupul transfugilor democrați, au anunțat despre constituirea unei majorități parlamentare și au propus-o drept candidată la funcția de premier, pe Mariana Durleșteanu, o ex-ministră de finanțe din guvernul comunist condus de Zinaida Greceanâi. S-a întâmplat, chiar dacă Igor Dodon și socialiștii lui spuseseră de nenumărate ori că se declară favorabili organizării alegerilor anticipate. Mai mult decât atât, guvernul PSRM condus de Ion Chicu a demisionat tocmai pentru a ”declanșa alegerile anticipate”, potrivit explicației fostului premier. Opoziția a criticat noua majoritate din care fac parte mai mulți deputați controversați, iar Platforma DA a propus un Guvern minoritar. Președintele Partidului Democrat Pavel Filip a anunțat că nu va participa alături de Partidul Șor la votarea unui guvern, în timp ce liderul Pro Moldova Andrian Candu a declarat că o decizie a grupului său privind noile evoluții politice va fi luată ulterior.

**

Natalia Gavrilița, desemnată repetat la funcția de premier

Tot joi, 11 februarie, președinta Maia Sandu, a avut consultări cu reprezentanții grupurilor politice din Parlament, iar la capătul discuțiilor ea a anunțat că a decis să o desemneze din nou pe  Natalia Gavrilița la funcția de prim-ministru. Maia Sandu a confirmat că a primit lista cu cele 54 de semnături ale deputaților care au constituit o majoritate parlamentară care să susțină un nou Guvern, dar a afirmat că are dubii în privința faptului că unele dintre acestea ar fi fost exprimate liber, iar altele ar fi fost depuse de persoane implicate în frauda bancară de proporții. Părerile sunt împărțite între experții în drept constituțional. Maia Sandu nu este obligată să desemneze candidatul propus de majoritatea parlamentară, consideră constituționalistul Alexandru Arseni, pentru că nu s-au respectat procedurile de constituire a unei astfel de majorități. Pe de altă parte, fostul președinte al CC, Alexandru Tănase crede că șeful statului nu poate să desemneze un alt candidat, dacă în Parlament există o majoritate capabilă să învestească un Guvern.

**

Chișinăul va cere acte oficiale din Rusia în dosarul ”Laundromatului rusesc”

Bancherul rus Oleg Kuzmin, care figurează în dosarul privind operațiunea de spălare de bani cunoscută ca ”Laundromatul rusesc”, a depus mărturii, după cum a scris luni, 08 februarie, presa de la Moscova, împotriva unor politicieni și oameni de afaceri din Rep. Moldova, precum Vlad Plahotniuc, Veaceslav Platon, Ilan Șor și Renato Usatîi. Procuratura Anticorupție de la Chișinău a anunțat că urmează să instituie o comisie rogatorie pentru a obține acte oficiale din Federația Rusă în baza depozițiilor omului de afaceri rus. Pe de altă parte, președinta Comisiei parlamentare de anchetă pe dosarul Laundromat, Inga Grigoriu, își exprimă îngrijorarea că Procuratura de la Chișinău doar ar încerca să împiedice ancheta.

**

România trimite ajutoare la Chișinău în lupta împotriva Covid-19

România a decis să ofere Republicii Moldova un ajutor umanitar de urgență pentru a lupta cu virusul SARS-CoV-2. Ajutorul, care constă în echipamente de protecție medicală, în valoare totală de circa 48 de milioane de lei, urmează să ajungă la Chișinău în următoarele zile, după cum a anunțat, joi, 11 februarie, prim-ministrul României, Florin Cîțu. În primă fază, ajutorul umanitar va consta în echipamente de protecție medicală: 1,5 milioane de măști chirurgicale, 100.000 de măști FFP3, 100.000 de combinezoane medicale și 100.000 de mănuși nesterile. Loturile vor fi însoțite de opt reprezentanți ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență din România. Președinta Maia Sandu a mulțumit Guvernului de la București pentru lotul de ajutor umanitar, subliniind că România este prima țară din UE care a reacționat imediat la solicitarea Rep. Moldova de ajutor în lupta cu pandemia.