Cele mai importante evenimente ale săptămânii:

*

Vlad Filat, în libertate după patru ani de detenție

Condamnat la nouă ani de închisoare pentru trafic de influență și corupere pasivă, fostul premier Vlad Filat a fost eliberat condiționat înainte de termen,  conform unei decizii a Judecătoriei Chișinău. Eliberarea acestuia, în ziua de marți, 3 decembrie, a luat prin surprindere opinia publică, după ce jurnaliștii au aflat despre ieșirea fostului premier din penitenciar datorită aplicațiilor de mesagerie. Imediat, președintele Igor Dodon și actuala guvernare au spus că decizia poartă un caracter ilegal, iar de aceasta s-ar face responsabil fostul Guvern. Ex-premierul Maia Sandu a comentat, la rândul ei, că „justiția lui Dodon l-a eliberat pe Filat din închisoare”. A doua zi, Vlad Filat, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că procedura prin care a fost eliberat nu are componentă politică, întrucât aceasta a durat pe perioada a trei guverne.

**

Un nou șef la penitenciarul nr.13, după eliberarea lui Vlad Filat

Între timp, ministrul Justiției Fadei Nagacevschi a numit o nouă conducere la Administrația Națională a Penitenciarelor. Noul director al închisorii din strada Bernardazzi 3, Tudor Morari, a atacat joi, 5 decembrie, la Curtea de Apel decizia primei instanțe de eliberare din detenție a lui Vlad Filat. Pe de altă parte, juriștii consideră că procedura prin care Vlad Filat a fost eliberat din închisoare este legală. Potrivit unei recomandări a Curții Europene a Drepturilor Omului, făcute după adresarea lui Vlad Filat, persoanele care sunt deținute în condiții inumane sau degradante pot cere reducerea termenului de pedeapsă. În aprilie, ex-premierul s-a adresat în instanță și a obținut o reducere de 709 zile. După aplicarea acestei reduceri, pe 6 noiembrie, el a ispășit două treimi din termenul detenției astfel că a îndeplinit una dintre condiții pentru a putea fi eliberat condiționat.

**

Despre a doua identitate a lui Vlad Plahotniuc

Președintele Igor Dodon a anunțat miercuri, 4 decembrie, după ședința Consiliului Suprem de Securitate că Interpol încă nu l-a dat în urmărire internațională pe fostul lider al Partidului Democrat Vlad Plahotniuc, urmărit penal într-un dosar  în care este acuzat de spălare de bani în proporții deosebit de mari. Șeful statului a vorbit și despre o a doua identitate a fostului democrat care în 2018 a primit acte false cu numele Vladislav Novak, la solicitarea Serviciului de Informații și Securitate. Șeful statului a vorbit și de o a doua identitate fictivă, Alexandru Reznic, eliberată la fel în 2018 și care ar fi pentru o persoană din anturajul lui Vlad Plahotniuc. Liderul Platformei DA Andrei Năstase a dezvălui în cadrul unei emisiuni tv că această a doua identitate i-ar aparține lui Serghei Iaralov, considerat omul de încredere al lui Vlad Plahotniuc. Săptămâna aceasta s-a mai aflat că fostul lider al PLDM are interzis în Elveția și Liechtenstein, potrivit unui anunț al deputatului Dumitru Alaiba.

**

Igor Dodon vrea mai multe aeroporturi

Președintele Igor Dodon vrea încă două aeroporturi în nordul și sudul Republicii Moldova. El a spus luni, 2 decembrie, după ședința comună cu șefii de la Parlament Guvern că pentru construcția acestora va apela la parteneriate publice-private. Igor Dodon și-a justificat inițiativa prin faptul că nu ar trebui să existe monopol pe piața aviatică din Rep. Moldova. Construcția a două aeroporturi noi în nordul și sudul țării, după cum vrea Igor Dodon este o idee lipsită de logică, în condițiile în care cele care există în Republica Moldova nu sunt exploatate. De această părere sunt mai mulți experți care nu exclud că în spatele acestei idei se ascund niște interese care ar fi în detrimentul interesului național al Republicii Moldova. Fostul reprezentant al Chișinăului în Comisia Unificată de Control, Ion Leahu, nu exclude că noile aeroporturi ar fi necesare pentru a crea condiții favorabile Federației Ruse de a se apropia de granițele NATO.

**

Bugetul pentru 2020, votat în prima lectură de coaliția de conjunctură

Parlamentul a votat joi în prima lectură proiectul bugetului de stat pentru anul viitor care prevede venituri de 44 de miliarde de lei, cheltuieli de 51,5 miliarde și un deficit de 7,4 miliarde. Proiectul de lege a fost susținut de către socialiști și democrați, în timp ce deputații blocului ACUM au votat împotrivă, invocând faptul că documentul prevede surse incerte de subvenționare a deficitului bugetar. Potrivit ministrului Finanțelor, Sergiu Pușcuță, la elaborarea proiectului bugetului de stat au fost utilizați indicatorii macroeconomici, precum creșterea reală a PIB cu 3,8%, o inflație de 5,7%, creșterea salariului nominal mediu lunar cu 8,7% și a fondului de remunerare a muncii – cu 8,5%. În opinia fostului ministru al finanțelor Natalia Gavriliță, includerea în bugetul pentru anul viitor a unei sume de 700 de milioane de lei din privatizări reprezintă o încercare a Guvernului Chicu de a ceda din activele statului în schimbul împrumuturilor externe.

**

Inițiativele Blocului ACUM, ignorate de majoritatea parlamentară

Inițiativele fracțiunii ACUM Platforma DA de a investiga frauda bancară și circumstanțele producerii evenimentelor din aprilie 2009 nu au întrunit voturile necesare pentru a fi introduse pe ordinea de zi a ședinței de joi, 5 decembrie, a Parlamentului. Nici moțiunea de cenzură a deputaților blocului ACUM împotriva ministrului Apărării, Victor Gaiciuc, nu a fost supusă votului, pentru că aceasta nu ar fi fost depusă cu respectarea procedurilor. Amintim că într-un discurs public ținut anterior, Victor Gaiciuc a elogiat rebelii separatiști pro-ruși din Donbas și a sfidat astfel integritatea teritorială a Ucrainei. La rândul său, ministrul afirmă că vorbele sale au fost scoase din context și i-a acuzat pe deputații Blocului de manipulare. 

**

Șefii diplomațiilor de la Chișinău și București, în discuții la reuniunea de la Bratislava

Ministrul de externe Aureliu Ciocoi a participat săptămâna aceasta la Consiliul Ministerial al OSCE de la Bratislava, Slovacia. În marja reuniunii ministeriale, el a avut o întrevedere cu ministrul de externe al României Bogdan Aurescu. Cu această ocazie, șeful diplomației române a atras atenția asupra problemelor generate de schimbarea de guvernare de la Chișinău, determinată de PSRM, într-un moment esențial pentru reforma justiției în Rep. Moldova, se arată într-un comunicat al MAE de la București, care accentuează că schimbarea politică ar fi  contrară intereselor pe termen mediu și lung ale cetățenilor săi. De asemenea, Bogdan Aurescu a apreciat că sprijinul partenerilor externi de dezvoltare ai Rep. Moldova va trebui reevaluat și condiționat strict, precizând că suportul României, inclusiv financiar, nu va putea continua în parametrii preconizați, urmând a fi reorientat, în funcție de acțiunile concrete ale noului Guvern.