Pe fundalul acestui război hibrid purtat de Federația Rusă împotriva Republicii Moldova, Chișinăul încearcă să-și consolideze securitatea sub toate aspectele, inclusiv cel informational, cibernetic, energetic, dar și militar. La scurt timp după semnarea Parteneriatului de securitate cu UE, la Chișinău a venit în vizită și secretarul de stat american, Antony Blinken. Imediat după Blinken, la Chișinău s-a aflat și ministrul german al Apărării, Boris Pistorius. La doar câteva zile după aceste vizite pe 4 iunie, șefa Procuraturii Anticorupție de la Chișinău, Veronica Drăgălin, anunța deconspirarea, în parteneriat cu poliția franceză și cu sprijinul FBI, a unei rețele internaționale care oferea ilegal azil sau statut de refugiat unor persoane, inclusiv din Rusia și China, date în căutare de Interpol. O zi mai târziu, a apărut o investigație realizată de jurnaliștii de la publicația independentă rusă The Insider, în care se afirma că fostul șef al armatei Republicii Moldova, Igor Gorgan, ar fi fost agent al sericiului de informații militare din Rusia, GRU. După încă o zi, pe 6 iunie, conturile de Facebook ale lui Ilan Șor, precum și ale câtorva politicieni afiliați acestuia, au fost blocate. Toate aceste evenimente care, la prima vedere nu au legătură între ele, par să fie totuși rezultatul cooperării Chișinăului cu parteneri occidentali care încearcă să ajute Republica Moldova să-și curețe instituțiile de persoane care acționează în interesul Rusiei, fie și indirect, prin acte de corupție, care, în final, slăbesc statul și îl fac vulnerabil în fața Moscovei, scrie Veridica.

„Kremlinul nu respectă cetățenii moldoveni și își dorește ca Republica Moldova să rămână într-o zonă gri pe care să o folosească în interese proprii”, titrează Ziarul National, care o citează pe președinta Republicii Moldova. Federația Rusă nu respectă cetățenii R. Moldova și nici alegerea făcută de aceștia, de aceea trimite bani murdari aici pentru a destabiliza situația din R. Moldova, a declarat președinta Maia Sandu, în cadrul conferinței de presă comune cu președintele Italiei, Sergio Mattarella, aflat în vizită oficială la Chișinău.

Tot în Ziarul Național, editorialistul Nicolae Negru comentează declarația comună semnată de Guvernele SUA, Canadei, Regatului Unit, privind activitatea subversivă și acțiunile de interferență ale Rusiei în alegerile din Republica Moldova.

„Noi împărtășim serioasele îngrijorări ale președintei Sandu privind folosirea de către Kremlin a grupurilor criminale pentru a finanța activitățile politice și a submina instituțiile democratice ale Republicii Moldova”, se spune în declarația publicată simultan de Departamentul de Stat al SUA, de Ministerul de Externe al Canadei și de Ministerul de Externe al Marii Britanii.

Pentru cine sună alarma? În opinia publicistului Nicolae Negru, acest demers excepțional, nemaipomenit, este adresat nu numai Rusiei, ci și unor forțe politice din interior, inclusiv celor care, deși se declară pro-UE, încearcă să facă politică într-un mod riscant, repetând narațiunile false ale Moscovei, ignorând, reacționând cu scepticism la amenințările ce vin dinspre Rusia. Li se atrage astfel atenția că pericolul există, că e serios și trebuie luat în seamă.

Marina Tauber, judecată de un an. Mărturii despre genți cu milioane pentru proteste și servicii de catering pentru susținători, titrează Europa Liberă. Pe 19 iunie se împlinește un an de când dosarul deputatei Marina Tauber și al Partidului Șor a ajuns în instanță. În acest răstimp, partidul a fost lichidat, iar „curierii” care au distribuit milioane de lei pentru organizarea protestelor antiguvernamentale au depus mărturii în instanță. Detalii vedeți pe site-ul Europei Libere.