În spatele rezistenței Ucrainei, guvernarea pro-europeană de la Chișinău se grăbește să pună Moldova la adăpostul UE. În martie 2022 (la scurt timp după invazia Rusiei asupra Ucrainei), președinta Maia Sandu a semnat cererea de aderare a Moldovei la UE . În iunie 2023, Moldova a devenit stat candidat pentru aderare la UE . În decembrie 2023, UE a decis deschiderea negocierilor de aderare cu Moldova. Procesul de negocieri pe capitole deja a început, iar săptămâna aceasta UE s-a angajat să investească în modernizarea Moldovei 1,8 miliarde de euro  „pentru a accelera semnificativ reformele și investițiile într-un termen relativ scurt”.  „Moldova nu mai are timp de pierdut! Dacă va cădea Ucraina, noi suntem următorii. Ne desprindem definitiv de Rusia agresivă! Rusia vrea să poată folosi Moldova contra Ucrainei! Ținta lor nu este ca eu să eșuez - ținta lor este ca Moldova să eșueze”. Sunt mesajele pe care președinta actuală, Maia Sandu, le transmite cetățenilor moldoveni și partenerilor externi ai Moldovei. Maia Sandu este cea care a inițiat referendumul pentru aderarea Moldovei la UE din 20 octombrie și principalul candidat la alegerile prezidențiale. Este atacată atât de contracandidații pro-ruși, cât și de cei care se declară pro-europeni. Rusia are candidați pe toate segmentele geopolitice, inclusiv falși pro-europeni, pentru a-i dispersa electoratul Maiei Sandu, atenționează DW.

Ziarul NAȚIONAL a ales candidatul cu cel mai mare potențial și cele mai mari șanse în alegerile prezidențiale. Publicația constată că printre cei care promit să urmeze cursul integrării europene, care asigură pacea, dezvoltarea și apropierea noastră continuă de România, există persoane în care nu putem avea încredere, a căror sinceritate poate fi pusă la îndoială și care la fel ar putea urmări interesele unor oligarhi fugari sau nemijlocit ale Rusiei. Iar dacă analizăm obiectiv potențialul, capacitatea lor de a face față obligațiilor, atribuțiilor și provocărilor inerente funcției prezidențiale în această perioadă decisivă pentru soarta Republicii Moldova, trebuie să recunoaștem sincer că avantajul e de partea actualului președinte, de partea Maiei Sandu. Onestitatea, incoruptibilitatea nu sunt singurele ei calități. Principalele ei realizări sunt legate de obținerea independenței energetice și neutralizarea șantajului din partea Rusiei, ridicarea relațiilor cu România la alt nivel, începerea negocierilor de aderare la UE și, firește, sprijinul acordat Ucrainei. Însă, editorialistul Nicolae Negru pune întrebarea cum să facem ca voturile alegătorilor proeuropeni și unioniști să fie dispersate cât mai puțin, ca președintele să fie ales din primul tur? Aici un rol important le revine nu numai alegătorilor, ci și Maiei Sandu personal. Maia Sandu ar putea negocia, de exemplu, cu Octavian Țîcu, Tudor Ulianovschi... Astfel, Maia Sandu ar câștiga nu numai voturi suplimentare, ci și ar demonstra o mai mare flexibilitate în politica de cadre, o depășire necesară a liniilor partinice. Ar fi o mișcare tactică și în folosul Blocului „Împreună”, în perspectiva alegerilor parlamentare, căci alegătorii ar aprecia gestul de sacrificiu, de punere a interesului general deasupra celui de partid.

Ziarul de Gardă scrie despre „candidata (in)dependentă de rețeaua lui Șor”, Victoria Furtună.  Reporterii de investigație ai ZdG au aflat că Victoria Furtună, candidată la prezidențiale este prezentată printre „robii” coordonați de la Moscova drept candidată susținută de oligarhul care se ascunde de justiție în Federația Rusă. Timp de trei luni, reportera ZdG sub acoperire, acționând sub o identitate falsă, a documentat, din interior, cu ajutorul unei camere ascunse cum circulă banii și cum sunt racolați și ademeniți oamenii care lucrează pentru Ilan Șor, în slujba Moscovei. Șeful unei organizației teritoriale a grupării, Alexandru, a confirmat că Victoria Furtună este una dintre candidații susținuți de Șor, oligarhul însă mizează că aceasta va fi scoasă din cursa electorală. Deși pentru întâlnirile electorale ale Victorie Furtună sunt mobilizați oamenii din rețeaua lui Șor, prin intermediul grupurilor și chatboturilor de pe Telegram, coordonate de la Moscova, Furtună neagă afilierea cu oligarhul. „Nu, nu sunt susținută de Ilan Șor, sunt susținută de popor, iar cei care vin la întâlniri electorale se informează de pe rețelele de socializare, eu plasez zilnic unde voi fi și-i chem pe toți să mă susțină, indiferent din ce partid este, indiferent ce cetățean”, a declarat Furtună pentru ZdG. Chiar dacă Șor o susține, mobilizându-și rețeaua de „robi” pentru a participa la întâlnirile electorale anunțate de Victoria Furtună, candidata îl acuză pe acesta că încearcă să-i distrugă campania.

Deputatul  Nesterovschi a ajuns sub lupa Centrului Național Anticorupție (CNA), după o investigație realizată de RISE Moldova și TV Nord. CNA a sesizat Autoritatea Națională de Integritate pentru că parlamentarul nu și-a „declarat corespunzător averea, în special bunurile imobile și un bun mobil”. Investigația „Secretele deputatului Nesterovschi” publicată în martie 2023, dezvăluie averea nedeclarată a deputatului Alexandr Nesterovschi: un apartament donat de bunicul fostei sale soții, o vilă și un automobil de lux înscrise pe concubină, și un apartament cumpărat de părinții săi fără venituri oficiale. Întrebat despre automobilul înscris pe concubină (model Lincoln), Nesterovschi a declarat: „nu am cumpărat niciodată automobilul”. Procurorii însă l-au găsit pe fostul proprietar, care le-a povestit că a vândut mașina unui bărbat vorbitor de limbă rusă, pe nume Alexandru, pe care l-a și identificat atunci când oamenii legii i-au arătat fotografii cu Nesterovschi. ANI a identificat discrepanțe între veniturile și cheltuielile lui Nesterovschi, în valoare de peste 360 de mii de lei. Astfel a decis trimiterea cauzei în instanță pentru confiscarea averii nejustificate, dar și să fie demis din funcție, cu interdicția de a ocupa funcții publice pe o perioadă de 3 ani.  Acesta nu este primul act emis de ANI pe numele lui Nesterovschi. După o investigație publicată de RISE în 2019, care demonstra că Nesterovschi deținea în paralel cu funcția de deputat și funcția de administrator al firmei sale, ANI a decis că deputatul trebuie să fie demis din funcția publică. Deși au trecut aproape 4 ani, decizia nu a fost executată, pentru că parlamentarul a contestat-o, iar dosarul se află încă în prima instanță.