7 aprilie 2009: 16 ani de la protestele violente care au marcat Moldova – amintește TV8. Pe 7 aprilie 2009, Republica Moldova a fost martora unui episod de violență fără precedent, soldat cu reținerea a peste 600 de tineri, maltratați în comisariate, și cel puțin patru decese în condiții suspecte. Deși autoritățile și-au asumat responsabilitatea doar pentru moartea lui Valeriu Boboc, un tânăr de 23 de ani care a decedat după ce a fost bătut de forțele de ordine în Piața Marii Adunări Naționale, întrebările despre cele întâmplate rămân fără răspuns pentru mulți dintre cetățenii Moldovei. Protestele au început pașnic pe 6 aprilie, însă în ziua următoare, nemulțumirea față de rezultatele alegerilor din 5 aprilie, în care Partidul Comuniștilor a obținut majoritatea mandatelor, a dus la o escaladare rapidă a violenței. Mii de protestatari au devastat sediile Parlamentului și Președinției, iar autoritățile au reacționat dur, iar evenimentele din 7 aprilie au provocat o criză politică majoră în țară. Peste 16 ani de la aceste evenimente, cetățenii Republicii Moldova continuă să aștepte o justiție echitabilă. În urma proceselor, doar doi oficiali au fost condamnați pentru abuzurile din acea zi: Gheorghe Papuc, ministrul de Interne de atunci, și Vladimir Botnari, comisarul general al municipiului Chișinău, aceștia au fost achitați ulterior de Curtea Supremă de Justiție, scrie TV8.  

Și Deschide.md scrie despre Revolta care a resetat R. Moldova // 16 ani de ani de la evenimentele din 7 aprilie 2009. Din cele peste 100 de plângeri penale depuse de victimele abuzurilor din aprilie 2009, foarte puține au ajuns la sentințe definitive. Procuratura a inițiat 71 de dosare penale privind tortura și excesul de putere, însă doar trei polițiști au fost condamnați (primind pedepse blânde, cu suspendare sau amenzi) pentru rele tratamente aplicate protestatarilor. Singura condamnare legată de o victimă mortală – cea a polițistului acuzat de uciderea lui Valeriu Boboc – a rămas neexecutată: vinovatul a fugit din țară, evitând închisoarea. Alți ofițeri de rang înalt inculpați (precum foștii comisari de poliție implicați) au fost și ei fie achitați, fie au reușit să se sustragă justiției. „Au trecut 15 ani și dosarul 7 aprilie încă nu are o finalitate… După atâția ani, nimeni nu își ispășește pedeapsa în închisoare pentru abuzurile comise”, concluziona amar un raport de presă recent. Organizațiile pentru drepturile omului consideră cazul „7 aprilie 2009” drept un eșec al justiției moldovenești, evidențiind impunitatea făptașilor. Privind în ansamblu, evenimentele de la 7 aprilie 2009 reprezintă unul dintre cele mai importante episoade din istoria post-sovietică a Republicii Moldova. Ele au demonstrat fragilitatea democrației, dar și forța societății civile. În pofida tuturor controverselor, 7 aprilie rămâne înscris în conștiința națională ca ziua în care vocea tinerilor a schimbat cursul țării, punând Republica Moldova pe drumul dificil, dar ireversibil, al democratizării.

Cum se simte o jurnalistă când este atacată pe nedrept de politicienii cărora dorește să le adreseze întrebări? – aflăm de la jurnalista Natalia Zaharescu în Ziarul de Gardă. Pentru a-i solicita un comentariu cu privire la faptul că mai multe persoane care au candidat anterior pe listele partidelor din grupul Șor sunt acum în formațiunea sa, Natalia Zaharescu a mers la un briefing ținut de Irina Vlah. În loc de răspunsuri, jurnalista a fost insultată de Vlah și de membrii partidului său. Ei au evitat să răspundă la întrebări și au acuzat Ziarul de Gardă că ar fi „ziar de guvernare”, că ar fi primit bani pentru propagandă din partea USAID și că ar fi finanțat de… Ilan Șor.

Ce-i lipsește justiției din R. Moldova pentru a fi mai eficientă? Tot în Ziarul de Gardă, reportera Măriuța Nistor, care  a asistat la zeci de ședințe de judecată în dosare de rezonanță, spune că „realitatea din săli de judecată e un pic diferită decât cea din comunicatele oficiale: procurori care nu-și susțin ferm acuzațiile, judecători care iau decizii care-s, cel puțin, în defavoarea statului, dacă nu chiar în favoarea inculpaților,  dosare tergiversate după placul avocaților, fără ca alți actori să opună rezistență. Toate acestea cumulate ne pun în fața unor realități care trezesc nemulțumiri: condamnați care nu vor sta niciodată după gratii, pe motivul intervenirii termenului de prescripție, condamnați care stau „într-un ungher de Moscovă și n-au ieșire la mare”, citând-o pe ex-șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin, și un stat prejudiciat de oricine are un pic de „imaginație”.  Procuratura Anticorupție, de exemplu, spunea că nu are sediu. E important sediul, spune jurnalista, dar mai importante sunt curajul, verticalitatea, corectitudinea, dedicarea, onestitatea – elemente indispensabile pentru o justiție care să facă dreptate”.

Inițiativa legislativă a comuniștilor moldoveni privind „agenții străini”, periculoasă. Ne putem trezi într-o dictatură, titrează  RFI. „Proiectul comuniștilor privind „agenții străini”, înregistrat, recent, în Parlament, este foarte periculos. Ne putem trezi într-o dictatură și într-o societate departe de a fi democratică. În cazul în care vom avea o majoritate parlamentară pro-rusă în toamnă, cu siguranță va fi adoptată o astfel de lege și va fi un pericol foarte mare și pentru libertatea presei, și pentru libertatea de asociere”, avertizează la RFI, Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice din R. Moldova. „Comuniștii și socialiștii încearcă deja de mai mulți ani să promoveze acest concept al „agentului străin” ca să limiteze activitatea presei și a organizațiilor neguvernamentale care au finanțare din exterior. E an electoral și evident că ei încearcă pe acest val, cu retragerea finanțării USAID și altor structuri americane, să își promoveze ideile. E o inițiativă periculoasă, în sensul că nu se știe ce va fi în toamnă. Nu se știe cum vor vota oamenii. Asta trebuie să ne pună în gardă”, avertizează experta media, Cornelia Cozonac.  Directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice face trimitere la cazul Georgiei, dar și al Kîrgîstanului, o altă republică sovietică, care era foarte progresistă la o etapă și avea o presă liberă, dar influența Rusiei a schimbat situația ”atunci când are acoliți sau partide, sau majorități prin parlamente care îi sunt loiali”. Totodată, Cornelia Cozonac susține că instituțiile R. Moldova trebuie să documenteze mult mai bine sursele de finanțare ale Partidului Socialiștilor, Partidului Comuniștilor și altor susținători ai lui Putin în Moldova.