De ce mor soldații în Armata Națională pe timp de pace. Din Ziarul de Gardă de astăzi aflăm care sunt cauzele deceselor militarilor din Armata Națională și ce vulnerabilități scoate la iveală sistemul de recrutare în armată. În ultimii 30 de ani, fără a fi implicați în operațiuni de luptă, 113 militari ai Armatei Naționale au decedat în timpul exercitării serviciului. „Nu primim un contingent omogen, ci unul vulnerabil”, explică șefa Serviciului asistență psihologică al Armatei Naționale.

Transnistria – cea mai încarcerată regiune din Europa, condiții mai proaste ca în lagărele staliniste. RFI Moldova discută acest subiect cu directorul Asociației PromoLex, Ion Manole. Promo-LEX se ocupă de câteva decenii de subiectul respectării drepturilor omului în Transnistria, regiunea separatistă pro-rusă a Republicii Moldova. Discuția pornește de la cazul unui tânăr care face închisoare de 4 ani în Transnistria pentru că a refuzat să facă serviciul în structurile paramilitare transnistrene. Emilian Ceban a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru „trădare de patrie”. Pe când avea 18 ani, a refuzat să semneze un contract cu așa-numita armată transnistreană. Acum, după aproape patru ani, tânărul este în continuare deținut în condiții precare. Iar Asociația Promo-LEX de la Chișinău, care se ocupă de câteva decenii de subiectul respectării drepturilor omului în Transnistria, cere autorităților moldovene și organizațiilor internaționale să intervină.

Cuvântul „Transnistria” a fost interzis în Transnistria. O lege propusă de așa-numitul lider transnistrean prevede că locuitorii din regiunea separatistă din stânga Nistrului care vor folosi acest termen riscă amendă și închisoare, mai relatează RFI. Acolo se vorbește exclusiv despre o țară numită Nistrenia. Separatiștii își numesc formațiunea statală Republica Moldovenească Nistreană, pe scurt, RMN. În rusă i se zice PMR. Recent, separatiștii de la Tiraspol au anunțat că merg mai departe. Vor să-i pedepsească pe toți cei care vor folosi cuvântul Transnistria. Paradoxal, dar în Transnistria se vor aplica amenzi pentru cuvântul Transnistria. În așa-zisul Parlament, numit Consiliul Suprem, a fost înregistrat un proiect de lege în acest sens. Inițiativa a fost depusă pe 1 iunie chiar de liderul nerecunoscutei Nistrenii, Vadim Krasnoselski. Conform proiectului, utilizarea denumirii Transnistria în discursurile publice, în opere și în mass-media în orice limbă va fi pedepsită.

Transnistria amenință cu distrugerea celor 7 poduri care o leagă de restul Republicii Moldova. Tiraspolul a lansat o nouă fază de șantaj politic – titrează Cotidianul.  Autoritățile de la Chișinău și-au anunțat intenția de a repara podurile peste Nistru, dar separatiștii Rusiei se opun în mod tradițional unei astfel de inițiative. La ultima ședință a Comisiei Unificate de Control (CUC), Chișinăul i-a informat pe pretinșii reprezentanți ai Transnistriei că experții tehnici intenționează să efectueze o inspecție a podurilor peste Nistru, acestea aflându-se într-o stare deplorabilă. Scopul este de a determina gradul de deteriorare și de a pregăti documentația pentru repararea lor ulterioară. Inspecția e programată să fie efectuată de Administrația Drumurilor de Stat din Republica Moldova în lunile iunie-iulie ale acestui an. Chișinăul a cerut ca munca specialiștilor să nu fie împiedicată. Drept răspuns la o astfel de propunere firească, pretinșii reprezentanți transnistreni au solicitat ca acești experți să fie supuși controlului complet la frontieră și să furnizeze toate informațiile lor personale către forțele de securitate separatiste (adică FSB-ul transnistrean). În plus, separatiștii vor să monitorizeze în permanență activitatea specialiștilor, pas cu pas. Mai mult, întreaga documentație tehnică trebuie prezentată spre aprobare mai întâi către pretinșii oficiali de la Tiraspol, abia apoi urmând a fi transmisă oficialilor constituționali de la Chișinău. Dacă așa-zișii ”experți” de pe malul stâng al Nistrului nu sunt mulțumiți de raportul specialiștilor tehnici din Republica Moldova, Tiraspolul nu va autoriza reparațiile. Cotidianul amintește că cele șapte poduri peste Nistru servesc drept artere principale pentru transportul de mărfuri și persoane. Toate aceste poduri sunt situate în zona de securitate aflată sub controlul Comitetului Unificat de Control. Prin urmare, reparațiile aduse la structura podurilor au fost în mod tradițional un subiect de negociere politică pentru pretinsele autorități de la Tiraspol.

A pierdut Rusia Republica Moldova? – DW Moldova reține declarația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care crede că, da – „Rusia a pierdut Moldova”, dar nu vrea să lase Ucraina, deoarece „o Ucraină liberă este periculoasă politic pentru Rusia”. Președintele ucrainean a făcut declarațiile într-un interviu pentru The Guardian. Moldovenii ar fi tare bucuroși dacă ar fi așa cum spune Volodimir Zelenski, scrie autorul. Numai că Kremlinul nu a scos niciodată Moldova din vizorul său, iar drumul Chișinăului spre UE nu este încă ireversibil. Moscova are încă foarte multe instrumente hibride prin care poate influența lucrurile în Republica Moldova. Am văzut dovada inclusiv săptămâna trecută la forumul economic de la Sankt Petersburg, la care au participat mai mulți politicieni pro-ruși de la Chișinău, prin intermediul cărora Rusia a controlat Moldova timp de trei decenii. La forum, liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon (cercetat de câțiva ani pentru corupție și trădare de patrie în favoarea Rusiei în perioada în care deținea funcția de șef al statului), a invocat indicatori economici falși ca să arate că Moldova ar suferi din cauza despărțirii de Rusia, dându-i astfel satisfacție liderului de la Kremlin. De asemenea, el a pledat pentru revenirea Moldovei la gazul rusesc, care a fost principala pârghie de șantaj a Rusiei împotriva Moldovei, dar și pentru anularea sancțiunilor impuse Federației Ruse ca urmare a invadării Ucrainei. E doar cel mai recent exemplu, dar lista vulnerabilităților Republicii Moldova e lungă. Autorul notează că acești politicieni sunt astăzi în opoziție, dar în Parlament. Interferențele Rusiei în Moldova nu s-au redus după victoria proeuropenilor la alegerile din 2025. Kremlinul pur și simplu a schimbat tactica de propagandă – nu mai mizează pe falsuri spectaculoase, ci pe exploatarea dezamăgirii și alimentează neîncrederea cetățenilor în instituțiile statului. În plus, a identificat unele fețe noi în Moldova, care lucrează pentru Rusia sub steag fals, utilizând inclusiv lozinci proeuropene pentru a dispersa electoratul pro-UE.

Europa Liberă Moldova discută despre unire ca „plan B”, cu istoricul Cosmin Popa: Unirea tot va trebui să aibă consensul UE, titrează publicația. România „nu este pregătită mental, cultural și instituțional” de unirea cu R. Moldova, așa încât declarațiile despre unire, mai ales ca „un plan B”, pot fi „riscante” și face „mult rău solidarității dintre cele două state”, a spus istoricul și analistul român Cosmin Popa. El a explicat într-un interviu la Europa Liberă că „noi nu am avut o discuție națională serioasă despre efectele unei eventuale reuniri”, comentând recentele declarații despre unire, făcute la Chișinău, dar și la București. „Această dorință a autorităților din ambele state de a pune în discuție această problemă, fără a pune în paralel în discuție și pregătirea accelerată a unei eventuale integrări, care ar putea folosi nu doar în cazul reunirii, ci și în cazul integrării Republicii Moldova în UE, este, din punctul de vedere al analistului, extrem de riscantă și riscă să creeze premisele unui eșec instituțional cu efecte extrem de radicale”. În opinia lui Cosmin Popa, o unire cu România nu este neapărat o scurtătură pentru aderarea Republicii Moldova la UE – și unirea va trebui negociată cu UE și va avea nevoie de „un consens european”, care „nu este un lucru foarte ușor de făcut”.

Criza din Adunarea Populară a Găgăuziei se adâncește, relatează TV8. O nouă ședință extraordinară s-a încheiat fără rezultate. Deși pe ordinea de zi erau subiecte financiare, în prim plan au revenit polemicile privind alegerile și demisia președintelui legislativului, Nicolae Ormanji. Doar că exact înaintea votului privind cererea de demisie, mai mulți deputați au părăsit sala. De cealaltă parte, apar tot mai multe declarații privind posibile tentative de influențare a sistemului electoral din autonomie de către Rusia și fugarul Ilan Șor. O altă ședință extraordinară, cea de pe 2 iunie, a fost blocată din lipsă de cvorum, inclusiv pe subiectul organizării alegerilor pentru noua legislatură a Adunării Populare. Astfel, incertitudinea privind viitoarele alegeri și conducerea legislativului autonomiei continuă.

Curtea Constituțională va pune punctul în problema alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei. Într-un interviu pentru Nokta, reprezentantul Comisiei Electorale Centrale  Pavel Postică a explicat că dreptul de a alege și a fi ales este unul constituțional, iar de mai multe luni cetățenii care locuiesc în Găgăuzia sunt lipsiți de acest drept. Totodată, el a subliniat că prin dialogul inițiat de Chișinău cu Comratul s-a încercat rezolvarea acestei probleme până la implicarea Curții. Pavel Postică consideră că alegerile în Găgăuzia trebuie să se desfășoare cu respectarea legislației R. Moldova, iar actele administrative aprobate de Adunarea Populară din regiune nu trebuie să contravină legislației naționale.