Anchetarea lui Igor Dodon pentru trădare de patrie după declarațiile de la Sankt-Petersburg, cerută de un partid din R. Moldova, titrează RFI Moldova. Partidul Liberal cere anchetarea liderului socialist Igor Dodon pentru „trădare de patrie” după declarațiile făcute la forumul economic patronat de Vladimir Putin de la Sankt-Petersburg. Igor Dodon, fost președinte de țară, în prezent lider al socialiștilor moldoveni, a pledat la Forumul Economic de la Sankt-Petersburg pentru abandonarea parcursului european și apropierea Republicii Moldova de Rusia, reluarea colaborării cu Gazprom și a zborurilor directe Chișinău-Moscova și ridicarea sancțiunilor internaționale impuse Federației Ruse. „Prezența sa alături de alți slugoi ai Kremlinului de la Chișinău și declarațiile de vasalitate oferite propagandei rusești reprezintă o sfidare directă la adresa suveranității, securității și parcursului european al Republicii Moldova”, se arată în declarația Partidului Liberal. La Forumul Economic de la Sankt Petersburg, alături de Dodon, au participat și fostul premier Vasile Tarlev, lidera partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, dar și oligarhul penal fugar la Moscova, Ilan Șor, împreună cu una din apropiatele sale, fosta deputată Marina Tauber. Guvernul a calificat prezența acestora și declarațiile făcute drept „regretabile”.

Iurie Reniță, după explozia dronei de la Lopatna: Ozerov trebuie trimis acasă, iar Moscovei să i se răspundă ferm, scrie Jurnal.md. Incidentele repetate cu drone care ajung pe teritoriul Republicii Moldova și al României nu trebuie să devină o normalitate, iar autoritățile de la Chișinău ar trebui să transmită un mesaj mai ferm Federației Ruse, inclusiv prin măsuri diplomatice. Jurnal.md reține opinia lui Iurie Reniță, diplomat și ex-deputat, care a comentat explozia dronei de la Lopatna și incidentul recent din Portul Constanța. Potrivit acestuia, războiul declanșat de Rusia generează riscuri de securitate tot mai mari pentru statele din regiune, iar Republica Moldova trebuie să reacționeze mai ferm la acțiunile Moscovei. În opinia sa, cel mai mare risc generat de apariția repetată a dronelor pe teritoriul Republicii Moldova nu este doar pericolul imediat pe care îl reprezintă acestea, ci și obișnuința treptată a societății cu asemenea incidente, care riscă să fie percepute drept o realitate firească. Totodată, Iurie Reniță observă că ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, se implică în procesele politice interne ale Republicii Moldova și a susținut că o reacție mai fermă din partea autorităților ar avea rolul de a transmite un semnal clar Moscovei că asemenea comportamente nu sunt tolerate. „Îl vedem la Tiraspol, îl vedem la Comrat, îl vedem la întâlnirile cu cele mai odioase persoane politice din Republica Moldova, forțele antinaționale”, a comentat diplomatul.

După ce subiectul Reunirii R. Moldova cu România a devenit unul internațional, Rusia apasă pedala românofobiei la Tiraspol. În această vară, Transnistria pregătește comemorări propagandistice privind „ocupația românească” din 1941, scrie Cotidianul. Pe măsură ce, în ultima jumătate de an, tematica Unirii / Reunirii legitime a R. Moldova cu România nu mai e doar una de interes național pe ambele maluri ale Prutului, ci și una de interes internațional, subiectul fiind tratat în presa și politica din Vest, Kremlinul depune eforturi ca să combată unionismul românesc folosind din plin Transnistria. Începând cu luna iulie a anului în curs, calendarul „evenimentelor memorabile” al regiunii separatiste va include datele începutului așa-zisei „ocupații românești” din 1941, care, în realitate, a fost o scurtă eliberare de sub cizma stalinistă. Ce înseamnă acest lucru în practică și cum e folosită de Kremlin Transnistria împotriva dezideratului românesc al Uniri, citiți pe Cotidianul.

15 ani de tăcere. De ce Tiraspolul vorbește abia acum despre programul de reintegrare. Zona de Securitate observă că în regiunea transnistreană a apărut pentru prima dată o reacție publică la Programul activităților de reintegrare al Guvernului Republicii Moldova. Până acum, Tiraspolul nu a comentat acest mecanism, deși el funcționează din 2011 și finanțează anual proiecte în localitățile din Zona de Securitate și regiunea transnistreană. După aprobarea Programului activităților de reintegrare pentru anul 2026, adoptat de Guvern la începutul lunii iunie, presa din regiunea transnistreană a susținut că banii ar fi cheltuiți exclusiv pe malul drept al Nistrului și nu ar aduce beneficii locuitorilor din regiune. Biroul politici de reintegrare a calificat aceste afirmații drept un „narativ fals” și a explicat de ce fondurile publice nu pot fi transferate direct structurilor de la Tiraspol. Tiraspolul a asociat un program de reintegrare care funcționează deja de 15 ani cu Fondul de Convergență, un mecanism care încă nu a fost aprobat și implementat. În același timp, în regiune sunt deja formulate concluzii potrivit cărora locuitorii regiunii transnistrene nu ar urma să beneficieze de acest fond, notează Zona de Securitate.