Cum “minează” Moscova drumul Republicii Moldova spre Europa: noi lecții de război hibrid, scrie Veridica, în contextul în care Republica Moldova se află în fața unui nou moment istoric - deschiderea oficială a primului cluster de negocieri de aderare pe 15 sau 16 iunie 2026, la Luxemburg, în marja reuniunilor ministeriale. Cu toate acestea, momentul este secondat de acțiunile subsumate războiului hibrid al Rusiei. Moscova nu stă degeaba și apasă punctele de presiune pe care le controlează în Republica Moldova. Autorul se referă la încercarea constantă a Federației Ruse de a împiedica desprinderea definitivă a țării din zona sa de influență. Iar dacă în trecut butoanele de presiune erau gazul, embargourile și conflictul transnistrean, astăzi arsenalul este mult mai divers și mai sofisticat. De la operațiuni informaționale și influență politică până la exploatarea tensiunilor identitare, religioase și regionale, toate aceste mecanisme urmăresc același obiectiv: blocarea sau măcar încetinirea parcursului european al Republicii Moldova. Evenimentele din ultimele săptămâni arată că Moscova nu a renunțat niciun moment la acest obiectiv. Un prim exemplu este implicarea tot mai vizibilă a ambasadorului Federației Ruse, Oleg Ozerov, în dosare sensibile din autonomia găgăuză și sabotarea alegerilor pentru parlamentul local de la Comrat. Autorul amintește și de regiunea transnistreană - Moscova transmite că nu renunță la Transnistria și că își consolidează în continuare instrumentele de influență asupra regiunii. În paralel, spațiul public moldovenesc continuă să fie afectat de scandaluri și campanii care apar exact în momentele cu cea mai mare încărcătură politică.

Deplasări fără notificare. Biroul de Reintegrare confirmă că Tiraspolul ignoră mecanismul convenit cu Chișinăul. Jurnaliștii de la Zona de Securitate observă că reprezentanții structurilor din regiunea transnistreană continuă să participe la evenimente peste hotarele Republicii Moldova fără să informeze autoritățile constituționale, în pofida mecanismului instituit în 2022 pentru coordonarea acestor deplasări.  Presa din regiunea transnistreană a relatat despre participarea pretinsei ministre a sănătății, Cristina Albul, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg. Tot recent, o delegație din Tighina/ Bender a participat la manifestările organizate cu ocazia Zilei orașului Iaroslavl din Federația Rusă. Într-un răspuns oferit pentru Zona de Securitate, Biroul Politici de Reintegrare a confirmat că, pe parcursul anului 2026, nu a recepționat nicio notificare privind deplasările externe ale exponenților structurilor separatiste de la Tiraspol. În acest context, publicația se întreabă dacă mecanismul prin care reprezentanții structurilor din regiunea transnistreană urmau să informeze Chișinăul despre deplasările externe efectuate prin Aeroportul Internațional Chișinău sau prin punctele de trecere a frontierei -  există doar pe hârtie?

Transnistria se cufundă în beznă! Din lipsă de bani pentru salarii și pensii, separatiștii au decis oprirea iluminatului rutier și stradal, scrie Cotidianul. Începând cu mijlocul săptămânii trecute, pe fondul severei crize bugetare, iluminatul stradal și rutier din așa-zisa Transnistria a fost suspendat pe timpul nopții. Din 3 iunie, după lăsarea întunericului, doar străzile centrale și clădirile așa-zise ”guvernamentale” au mai fost iluminate.

Europa Liberă scrie despre Legea „stocurilor de urgență”: Importatorii de produse petroliere cer mai mult timp și sprijin din partea statului. Importatorii de produse petroliere din R. Moldova sunt de acord să creeze „stocuri de urgență”, așa cum cere proiectul unei legi menite să prevină șocurile pe piață în perioade de criză, dar spun că termenul anului 2034 nu este realist, costurile pentru construcția depozitelor fiind foarte mari. Proiectul a fost votat de Parlament în prima lectură pe 28 mai, iar acum este supus consultărilor publice. Potrivit documentului, R. Moldova trebuie să-și creeze stocuri de urgență pe deplin operaționale către anul 2034. Inițiativa face parte din angajamentele Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană, de aceea autoritățile de la Chișinău vor s-o adopte cât mai curând. La consultările care au avut loc pe 8 iunie în Parlament, mai mulți importatori de produse petroliere au exprimat o serie de îngrijorări legate de noua lege. Ei spun că sunt de acord că trebuie să fie create rezerve strategice de carburanți, însă vor ca autoritățile să țină cont de doleanțele lor atunci când stabilesc cadrul legal. Importatorii se tem că implementarea legii va pune o povară suplimentară financiară și tehnică pe operatorii de pe piața carburanților. De cealaltă parte, atât reprezentantul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Andrei Adam, cât și președintele comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, deputatul PAS Radu Marian, s-au arătat siguri că rezervele pentru situații de urgență pot fi completate în următorii 8 ani.

7 ani de la uzurparea puterii – titrează Jurnal.md. Jurnalistul Alex Cozer amintește că, în iunie 2019, Moldova avea 2 președinți, 2 premieri, două guverne, ceea ce a semnat un act de uzurpare a puterii de stat. Pe 8 iunie 2019, blocul ACUM și socialiștii formau un Guvern și alegeau conducerea Parlamentului. Doar că, Plahotniuc, care controla în continuare toate instituțiile statului, a decis el să dizolve Parlamentul, să-l demită pe Dodon, să-l facă președinte pe Pavel Filip și chiar să anunțe și alegeri anticipate. Totul cu largul concurs al finului Candu, al marilor juriști și deputați atunci Sergiu Sîrbu și Vladimir Cebotari și al Curții Constituționale din care făceau parte Mihai Poalelungi, Raisa Apolschii, Aurel Băieșu, Corneliu Gurin, Artur Reșetnicov și Veaceslav Zaporojan. Acțiunile de atunci se numesc, conform codului penal, uzurpare a puterii de stat. Iar demnitarii de stat care comit asemenea infracțiuni extrem de grave riscă pedepse cu închisoarea de la 12 la 20 de ani de pușcărie. Atunci toate instituțiile de stat erau capturate de către oamenii lui Plahotniuc. Autorul se întreabă unde suntem 7 ani mai târziu? Da, Plahotniuc este condamnat în primă instanță și stă la pușcărie, însă, peste 90% din cei cu care a capturat și jefuit acest stat nu au absolut nicio problemă.