Chiril Gaburici, "noul premier, și-a stabilit drept priorități lupta împotriva corupției, integrarea europeană, dezvoltarea parteneriatului strategic cu Statele Unite, România și Ucraina", iar "cu Federația Rusă, Gaburici își propune doar să 'normalizeze relațiile'", punctează cotidianul rus Kommersant, cu mențiunea că "Experții cred că noul premier nu va fi independent". Citându-l pe noul șef al guvernului de la Chișinău, Nezavisimaia Gazeta scrie că Moldova este "campioană a Parteneriatului Estic". Publicația rusă Panorama constată că "România a reacționat cu răceală la confirmarea noului guvern al Republicii Moldova". Totuși, același cotidian informează că președintele României va face o vizită la Chișinău în perioada 24-25 februarie.

Pe frontul din estul Ucrainei, luptele continuă, în pofida armistițiului, constată New York Times, iar publicația ucraineană Liga informează că "Kievul solicită o misiune ONU de menținere a păcii în Donbas". O astfel de misiune este însă respinsă de rebelii proruși și de oficialitățile de la Moscova, pe motiv că "ar încălca acordul de încetare a focului convenit săptămâna trecută", citim în Washington Post. Totuși, scrie în continuare oficiosul din capitala americană, "liderii rebelilor ar accepta o misiune de menținere a păcii la granița cu trupele guvernamentale", dar nu și de-a lungul frontierei lor cu Rusia. Federația Rusă anunță de altfel că va livra gaze pentru Donbas și că pregătește un nou convoi umanitar, al 15-lea din vara trecută, destinat "locuitorilor orașului Debalțeve", relatează Rossiiskaia Gazeta.

"Germania respinge cererea de prelungire cu șase luni a programului de ajutor, spunând că oferta guvernului de la Atena nu întrunește condițiile zonei euro", relatează cotidianul elen Kathimerini. Dar "Bruxelles-ul și Berlinul sunt divizate în privința propunerii elene", constată Le Monde, cu mențiunea că "autoritățile din Grecia promit echilibrul bugetar timp de șase luni, dar refuză în continuare austeritatea". De altfel, o asociație caritabilă conchide că "austeritatea impusă de acordurile de salvare îi lovește în primul rând pe cei mai vulnerabili", scrie EUobserver. "Oamenii care plătesc în prezent prețul cel mai mare sunt aceia care nu au avut nicio influență asupra deciziilor care au dus la criză, iar țările cel mai grav afectate se numără printre acelea care au cele mai mari lipsuri în sistemele lor de protecție socială", aceste țări fiind Ciprul, Grecia, Irlanda, Italia, Portugalia, România și Spania, conform ultimului "Raport de Monitorizare a Crizei" publicat de Caritas Europa, organizație caritabilă paneuropeană, precizează oficiosul de la Bruxelles. Ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung notează că BCE ar dori ca Grecia să introducă măsuri de control al capitalului pentru a opri retragerea depunerilor din băncile din țară. "O eventuală ieșire a Greciei din zona euro ar avea un impact slab asupra monedei europene", estimează ministrul estonian al finanțelor, citat de Le Soir. Însă Financial Times avertizează că în privința păstrării Atenei în zona euro, "miza este mai mult geopolitică, decât economică", iar "costul unei gafe ar fi incalculabil". Căci această țară "fără egal", "reprezintă "extremitatea sudică a NATO", iar "relațiile de care se bucură cu Rusia, Iranul și China sunt unice în cadrul Alianței", remarcă ziarul londonez.