În 2023, președinta Maia Sandu a elaborat o nouă Strategie de Securitate a Republicii Moldova în care SUA apar ca partener strategic al Moldovei. Rusia, care s-a bucurat de această etichetă (inclusă în vechea Strategie) până în 2023, apare acum ca principală amenințare și ca stat agresor din cauza invaziei asupra Ucrainei. Chișinăul investește speranțe mari în victoria Ucrainei în războiul declanșat de Rusia. În acest caz, soluționarea conflictului transnistrean ar fi mult mai simplă, spun experții și decidenții de la Chișinău. În interesul Moldovei este ca Ucraina să rămână independentă și să devină membră a familiei europene. Acesta este un element-cheie al securității naționale a Moldovei. Republica Moldova va avea nevoie de prieteni și parteneri cu pondere la nivel mondial când se va negocia pacea în Ucraina. Atunci va fi hotărâtă și soarta Transnistriei. Poziția SUA va conta decisiv „atunci când se va ivi oportunitatea” soluționării conflictului transnistrean în cadrul negocierilor de pace dintre Ucraina și Rusia. Este important ca, în acel moment, președinte al SUA să fie un politician-prieten al Chișinăului care se interesează de Republica Moldova și ține cont de interesul strategic al acestei țări. O eventuală victorie în alegerile din SUA a candidatului perceput ca „favoritul Kremlinului”, Donald Trump, și nu a candidatei Partidului Democrat Kamala Harris, ar face mai dificilă ecuația reintegrării Republicii Moldova prin negocierea păcii ucrainene, scrie DW.

Portalul Zona de Securitate scrie despre „Votul din regiunea transnistreană, între „Путин придёт – порядок наведёт” și „am votat-o pe Maia Sandu, dar nu am voie să spun adevărul”. În regiunea transnistreană, din 26 de mii de persoane care au participat la vot, 79,40 % au optat pentru candidatura lui Alexandr Stoianoglo, care declarase în campanie că prima sa vizită în calitate de președinte al statului va fi la Tiraspol. Astfel, din start legitima un regim separatist și ar fi pus în aplicare strategiile pe care și le-a anunțat în programul său electoral, pliate cu retorica pro-rusă venită din cabinetele pretinșilor lideri din regiune, comentează autorul. Mesaje precum: „Путин придёт – порядок наведёт” sunt prezente în discursul mai multor oameni din stânga Nistrului, indifferent de vârsta și ocupația pe care o au. Totuși unii cetățeni care vin cu asemenea narațiuni în fața urnelor de vot joacă dublu și necinstit. Cât de corect e să meargă o persoană care se declară cetățean al unui stat inexistent, iar în același timp deținând actele identitare ale Republicii Moldova? Cât de corect e să opteze pentru un candidat sau altul persoanele din regiunea transnistreană care se declară cetățeni ai URSS și vor revenirea la Uniunea Sovietică? Cât de corect e să ai copii în statele membre ale UE, să mergi în vacanță la ei, să obții bani de acolo, dar totuși să vii la vot și să insiști pe faptul că totuși e mai bine așa cum e? – se întreabă autorul.

Comparativ cu scrutinul prezidențial din 2020, rândurile adepților din interiorul regiunii transnistrene care împărtășesc politicile europene s-au extins, adevărat timid, dar cu speranțe că tabloul va arăta altfel la următoarele alegeri. La prezidențialele Maia Sandu a acumulat 20,6% din votul cetățenilor din regiunea transnistreană, comparativ cu scorul de 14% în 2020. Mulți oameni simt și vor în continuare o schimbare de fapt. Problema că tot din acești mulți au frica să zică aceste lucruri. Un exemplu elocvent, la o secție de vot din Varnița a fost declarația unui om de afaceri din Tighina/Bender, care a mărturisit că: „Am votat-o pe Maia Sandu, dar nu avem voie să spunem asta, să spunem adevărul. Vă rog mult să mă înțelegeți, eu trebuie să-mi desfășor acolo activitatea și mă supun regulilor transnistrene, dar tare îmi doresc să ieșim din această mocirlă”. Totuși potrivit rezultatelor alegerilor prezidențiale, cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană devin mai conștienți și aplică gândirea analitică mai mult decât locuitorii din Găgăuzia, Taraclia sau Ocnița, scrie Zona de Securitate.

Într-un editorial pentru Deschide.md, Iulian Chifu scrie despre concluzii și lecții învățate în alegerile din R. Moldova. „Într-adevăr, marea revelație a turului I al prezidențialelor a fost convergența Transnistriei în raport cu drumul european al Republicii Moldova. Astfel, au votat pro referendum 37,5% din votanți, mai mult decât în majoritatea raioanelor Republicii Moldova. A doua concluzie importantă de tras din alegerile prezidențiale se referă la faptul că, în Republica Moldova, pe electoratul pro-rus, a învins echilibrul și orientarea realistă bivectorială (UE și Rusia) și nu gruparea ce vroia să impună orientarea Republicii Moldova spre Moscova și revenirea în Imperiu. Consecințele vor fi marginalizarea lui Șor și aparținătorilor săi. În fine, cea de a treia concluzie este că Maia Sandu trebuie să facă gesturi politice importante în perioada următoare pentru a învinge în alegerile generale.