La capitolul afaceri interne, miniștrii discută despre implementarea Agendei Strategice 2019-2024 și despre viitoarele Orientări strategice privind justiția și afacerile interne.

Agenda strategică 2019-2024 este un document al UE care oferă un cadru general pentru lucrările instituțiilor UE în următorii cinci ani, axându-se pe patru priorități principale: protejarea cetățenilor și a libertăților, dezvoltarea unei baze economice solide și pline de vitalitate, construirea unei Europe verzi, echitabile, sociale și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei, promovarea intereselor și valorilor europene pe scena mondială.

Orientările strategice în cadrul spațiului de libertate, securitate și justiție au fost definite de Consiliul European în iunie 2014 pentru următorii ani. Aceste orientări sunt conforme cu prioritățile stabilite în agenda strategică pentru UE, adoptată tot în luna iunie. Acestea valorifică progresele înregistrate de Programul de la Stockholm - programul multianual privind justiția și afacerile interne pentru perioada 2010-2014, scrie site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

La reuniunea Justiție și Afaceri Interne de la Zagreb, se iau în discuție și progresele suplimentare și punerea în aplicare cât mai curând posibil a interoperabilității sistemelor informaționale și măsuri suplimentare în punerea în aplicare a Regulamentului privind poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european. Regulamentul privind Poliția de frontieră a fost adoptat de Consiliul UE la 8 noiembrie 2019 și prevede că Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă are la dispoziție un corp permanent care va ajunge până în 2027 la 10.000 de membri.

În ceea ce privește migrația, discuția se va concentra asupra combaterii rețelelor organizate de contrabandă, mai menționează site-ul președinției croate.

***
La anterioara reuniune formală a Consiliului JAI, din 2 decembrie 2019, miniștrii au adoptat concluzii cu privire la consolidarea protejării drepturilor victimelor criminalității. Consiliul a invitat Comisia să elaboreze o strategie a UE pentru 2020-2024 privind drepturile victimelor, care să acopere toate victimele criminalității, acordând o atenție deosebită victimelor infracțiunilor violente. Aceasta ar trebui să includă o abordare sistematică pentru a asigura accesul efectiv al victimelor la justiție și la despăgubiri.

***
Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele zece formațiuni ale Consiliului UE și se reunește atât în cadrul reuniunilor formale, cât și în cadrul ședințelor informale, inițiate de obicei de către țările care dețin președinția rotativă a UE.

La Consiliul JAI participă, în principal, miniștrii justiției și ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuțiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru țări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția). În cazul măsurilor legislative, acestea sunt adoptate în cadrul Consiliului JAI, însă Regatul Unit și Irlanda, care nu au implementat Acordul Schengen, nu votează, scrie consilium.europa.eu.

În cadrul reuniunilor, miniștrii justiției se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă și penală și de drepturile fundamentale, în timp ce miniștrii afacerilor interne sunt responsabili cu migrația, gestionarea frontierelor și cooperarea polițienească.

Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcțiile legislativă și bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.

Deși se reunește în diferite formațiuni în funcție de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanților permanenți ai statelor membre (Coreper) și de comitete și grupuri de lucru specializate.

Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formațiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice, cum ar fi concluziile, rezoluțiile și declarațiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziții politice.