Comentând propunerile PSRM de a forma o coaliție cu Blocul ACUM, Nicolae Negru scrie în Ziarul Național că liderul PSRM este dependent foarte mult, în mod hotărâtor, de Putin, ceea ce face aproape imposibilă armonizarea pozițiilor de politică externă, dar și internă între PSRM și „ACUM”. Autorul se întreabă dacă ar trebui Maia Sandu, ca premier, de exemplu, să recunoască anexarea Crimeii sau să adopte comportamentul lui Dodon care evită să se pronunțe la această temă, provocând supărarea ucrainenilor? Cum să procedeze ea în privința trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova? E obligat „ACUM” să se conformeze, de dragul înlăturării lui Plahotniuc, condițiilor stabilite de PSRM în politica lingvistică și informațională, în special celor de menținere a statutului superior al limbii ruse față de limba română în comunicarea interetnică și de asigurare a unui acces neîngrădit pentru propaganda rusă pe piața mediatică a Republicii Moldova, dacă socialiștii nu vor renunța la ele? – se mai întreabă autorul. Cum va reuși Maia Sandu, în eventuala funcție de premier, să combine cursul proeuropean cu politica externă „multivectorială” a lui Dodon și a ministrului său de Externe?

„Tatonările publice dintre blocul ACUM și socialiști, reprezintă revenirea la o experiență democratică, suspendată practic în ultimii ani, prin monopolul politic pe care l-a instituit de către partidul numit impropriu Democrat, scrie comentatorul politic Vlad Țurcanu într-un editorial din Cotidianul. Autorul constată că societatea moldovenească a eșuat deseori în tentativa de a se autoadministra prin consens, cedând impulsului de a se încrede unei terțe părți. Aceasta a luat cu plăcere asupra sa o responsabilitate pe care cetățenii nu doresc să și-o asume, și anume funcția de administrare. Publicistul crede că în prezent partidul-stat că încearcă să scoată castanele din foc cu mâinile altora. Vorbind pe diferite voci și acționând prin interpuși, urmărește același scop: să înghesuie opoziția, s-o hărțuiască necontenit din toate părțile, s-o buimăcească. Ca în definitiv s-o facă responsabilă de vina ce, de fapt, îi aparține în totalitate Partidului Democrat: aceea de a fi transformat în miriște câmpul politic al Republici Moldova”, scrie Vlad Țurcanu.

„Negocieri pentru majoritate, cu gândul la anticipate – așa își întitulează Iulian Chifu editorialul publicat pe Deschide.md. autorul constată că suntem ca în snoava cu Lupul, Capra și Varza: nu prea poți să treci de pe un mal pe celălalt cele trei nici în drumuri repetate decât cu o soluție unică, impusă. Dar pentru asta e nevoie de reconsiderarea pozițiilor și nuanțelor. Și de aici se desenează și intră în discuție responsabilitatea PDM, care este încă la guvernare: cum va gestiona viitoarele alegeri, cum va transmite semnale de angajare și schimbarea imaginii creată prin acțiunile care justifică criticile și ura din societate și de la nivel politic”.

„Varnița, satul râvnit de separatiștii de la Tiraspol – Deschide.md publică un reportaj din satul Varnița, raionul Anenii Noi, care se află în Zona de Securitate, într-o coastă a Tighinei. Înainte de conflictul de pe Nistru, Varnița făcea parte din cadrul marii așezări urbane. Acum e administrată de autoritățile constituționale, în timp ce Tighina e sub jurisdicția separatiștilor. În ianuarie 2019, liderul lor, Vadim Krasnoselski a semnat un decret potrivit căruia satul Varnița ar fi teritoriu aflat temporar sub administrația Chișinăului, iar administrația sa, de facto, s-ar afla în satul Proteagailovca, o comunitate din componența municipiului Tighina.  Acest decret are, din păcate, consecințe directe pentru locuitorii satului Varnița, care sunt nevoiți să meargă Proteagailovca pentru hârtii ce atestă că sunt mici agricultori și că, prin urmare, au dreptul să-și vândă marfa la piața din Tighina sau Tiraspol. Libera circulație a fost mereu o problemă în regiune. Separatiștii instalează posturi mobile de „grăniceri” pe drumul care separă Varnița de Tighina. Transnistrenii vor acces direct la cartierul „Severnîi“, dar și la rezervele subterane de apă potabilă, care se află la Varnița și din care se alimentează orașul Tighina”.

Ziarul de Gardă scrie despre exodul medicilor. În ultimii 12 ani, circa 3 200 de medici au solicitat să-și autentifice actele pentru a pleca în străinătate. O creștere substanțială se poate observa începând cu anul 2015. Ministerul Sănătății anunța anul trecut că între 2015-2017 ar fi înregistrat 1 000 de cereri de solicitări de eliberare a actelor confirmative necesare pentru angajarea în domeniul sănătății sau pentru studii în altă țară.