În același articol de pe Veridica, autorul se referă și la remanierile guvernamentale, atenționând PAS-ul că nu va reuși doar cu remanieri de catifea, să nu facă greșeala din localele de anul trecut, când au numărat fericiți primarii din localitățile mici, dar a pierdut marile orașe.

Și Deustche Welle publică un articol despre reformatarea structurilor anticorupție anunțate ieri de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Suprem de Securitate, unde subiectul central a fost corupția politică și atacul asupra democrației în timpul alegerilor prezidențiale și referendumului constituțional pro-european. Președinta Maia Sandu a criticat în termeni duri pasivitatea Procuraturii Anticorupție. După ce Parlamentul i-a dat, anul trecut, împuterniciri pentru a lupta cu marea corupție, conducerea PA susține că lipsa unui sediu suficient de mare îi afectează activitatea. La 15 zile de activitate în calitate de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție din Republica Moldova, șefa instituției, Veronica Dragalin, a declarat că a ajuns „pe un câmp de luptă cu soldați răniți, care chiar acum riscă să moară dacă nu luăm măsuri urgente”. De atunci, schimbări vizibile, care să genereze rezultate în dosarele de corupție mare, însă nu s-au produs. Au fost păstrați în funcții de conducere inclusiv procurori compromiși (din perioada statului capturat de oligarhi), chiar dacă au eșuat la etapa evaluării externe a integrității (comisia pre-Vetting). 

„Remanierile necesare, dar insuficiente”, scrie într-un editorial din Ziarul Național, analistul Nicolae Negru. După numărarea voturilor pe 3 noiembrie, Maia Sandu a promis schimbări, în corespundere cu doleanțele cetățenilor exprimate în campania electorală. Aceasta presupune și remanieri în Guvern, dar nu numai. „În patru ani de guvernare, în condițiile mai multor crize profunde, erodarea popularității PAS nu putea fi evitată, nici chiar dacă nu s-ar fi comis erori (dar s-au comis)”. Remanierile necesare, chiar obligatorii, nu acoperă toate așteptările, e nevoie de un minim de acțiuni sau reforme pe care, dacă nu le realizează, PAS nu are cum să guverneze și după 2025. De aceea, efortul liderilor PAS trebuie îndreptat pe mai multe direcții: să se învețe în sfârșit a comunica permanent, cât mai explicit, cu cetățenii, ca ei să poată aprecia obiectiv ce s-a realizat până acum; să implice în procesul de luare a deciziilor, de integrare europeană tot potențialul intelectual, profesional existent în Republica Moldova și în afara ei; să consolideze forțele proeuropene și unioniste, ca alegerile parlamentare să nu ne surprindă la fel de dezbinați ca până la alegerile prezidențiale și referendum; să efectueze reforma justiției, să oprească fluxurile de bani murdari ce intră în Republica Moldova și să destructureze rețeaua lui Șor cu alegători ce votează la comandă, scrie Nicolae Negru în Ziarul Național.

„Dacă dosarele de corupție electorală vor întârzia mai mult, situația s-ar putea repeta la viitoarele alegeri”, atenționează experți citați de Jurnal.md. Tergiversarea examinării dosarelor de corupție electorală creează riscul ca situația de la aceste alegeri să se repete la următorul scrutin, spune expertul în politici publice și securitate al Comunității WatchDog, Andrei Curăraru.  „Ceea ce vedem cum este un stres test al acestui sistem de justiție care s-a pornit destul de bine de la Poliție care a identificat aceste probe, acești făptași. Procurorii și judecătorii întârzie examinarea eficientă a dosarelor penale. Următorul proces electoral este undeva peste nouă luni. Dacă aceste dosare vor întârzia mai mult, noi riscăm să repetăm aceeași situație la alegeri, să avem poate nu 300 de mii, dar 400 de mii de voturi cumpărate, pentru că impunitatea creează această atmosferă în societate că dacă nu a fost pedepsit vecinul, eu de ce să nu iau bani”, a comentat Andrei Curăraru.

Europa Liberă scrie despre Planul Uniunii Europene de creștere economică pentru Republica Moldova și unde ar putea ajunge cele 1,8 miliarde de euro promise. Potrivit Comisiei Europene, fondurile din acest plan vor viza finanțarea unor proiecte importante de infrastructură, cum ar fi construirea de poduri, drumuri și infrastructuri feroviare noi, ca șoseaua de centură a orașului Chișinău, autostrada Odesa-Chișinău-Iași și podurile de peste Prut. La acest capitol se adaugă și interconectarea energetică cu UE, prin finalizarea și construirea de noi linii electrice. Pentru a avea succes, acest plan de dezvoltare economică ar trebui să permită R. Moldova o creștere economică anuală de 5 – 8% pe termen mediu (5-10 ani), susține analistul economic Marin Gospodarenco. Succesul pachetului de sprijin depinde de capacitatea statului de a gestiona eficient resursele, de a implementa reforme autentice și de a menține o viziune strategică pe termen lung, lucruri care pot părea o provocare în condițiile resurselor modeste de expertiză și personal în rândurile autorităților de la Chișinău, se arată în articolul Europei Libere.