Raportul de evaluare globală al Biroului Națiunilor Unite pentru Reducerea Riscului de Dezastre (UNDRR) subliniază că omenirea nu se mai poate baza pe trecut pentru a prevedea viitorul, întrucât noi riscuri apar 'într-un mod pe care nu l-am anticipat'.

Documentul a identificat o serie de amenințări majore pentru viețile și bunurile omenești, printre ele poluarea aerului, boli, cutremure, secetă și schimbările climatice.

Totodată, există un potențial în creștere pentru ca un tip de dezastru să producă sau să amplifice un altul, cum se întâmplă, de pildă, cu ploile abundente care declanșează alunecări de teren după incendii, avertizează raportul bianual, lansat pe Platforma Globală pentru reducerea riscurilor de dezastre.

'Dacă vom continua să trăim în acest fel, comportându-ne unii cu alții și cu planeta așa cum o facem, atunci însăși supraviețuirea noastră este pusă la îndoială', a subliniat Mami Mizutori, reprezentant special al secretarului ONU pentru reducerea riscurilor de dezastre.

Fenomenele meteo extreme s-au dublat în ultimii 20 de ani, cauzând pierderi economice ce fac 'o luptă dificilă' din păstrarea câștigurilor de dezvoltare în țările cu venituri mici și medii, a adăugat Mami Mizutori într-un comunicat.

În același timp, capacitatea atât a statelor sărace, cât și a celor bogate de a rezista fenomenelor extreme și altor amenințări este afectată de planurile de urbanism deficitare, de degradarea mediului și de creșterea populației.

Acest 'cocteil complex de riscuri' distruge case și obligă oameni la strămutare sau la migrație în căutarea unei vieți mai bune, a afirmat Mizutori.

Potrivit unui raport publicat săptămâna trecută de Centrul de monitorizare a deplasărilor interne (IDMC), în 2018 au fost înregistrate 1.600 de dezastre naturale, în urma cărora 17,2 milioane de oameni au fost nevoiți să-și părăsească locuințele.

Din 2008, de când IDMC culege astfel de date, în jur de 265 de milioane de oameni au fost dezrădăcinați din cauza dezastrelor, de peste trei ori mai mulți decât cei forțați să-și părăsească locuințele în urma conflictelor și violențelor.

Raportul UNDRR a mai avertizat că eșecul de a acționa mai rapid pentru a gestiona riscurile interconectate ar putea încetini sau chiar anula progresele spre obiectivele ONU de dezvoltare durabilă, printre care eradicarea sărăciei și foametei.

Documentul arată că fondurile de asistență pentru sisteme de avertizare timpurie, construirea de școli și spitale mai rezistente, sau ajutorarea fermierilor să cultive plante mai rezistente la secetă sunt 'miniscule' prin comparație cu cele alocate pentru răspunsul la dezastre.

Circa 5,2 miliarde de dolari au fost cheltuite între 2005 și 2017 pentru reducerea riscurilor de dezastre, ceea ce reprezintă doar 3,8% din totalul cheltuielilor umanitare, afirmă raportul.

'Trebuie să recunoaștem că un sistem de finanțare pentru dezvoltare internațională care alocă aproximativ de 20 de ori mai mult pentru activitățile de răspuns la urgențe, reconstrucție, salvare și refacere decât pentru cele de prevenire și pregătire funcționează împotriva principiilor sustenabilității', a punctat Mizutori.

sursa: AGERPRES