Putin dorește să ocupe inclusiv R. Moldova, dar instituțiile sale de propagandă nu vorbesc despre aceasta deoarece în cazul RM forțele ruse se așteaptă la o rezistență mai mică din partea NATO (Revista presei)
-
23 Martie 2022 09:49
Putin dorește să ocupe inclusiv Republica Moldova, dar instituțiile sale de propagandă nu vorbesc despre aceasta deoarece în cazul RM forțele ruse se așteaptă la o rezistență mai mică din partea NATO, susține jurnalistul bulgar al platformei de investigații Bellingcat, Christo Grozev în cadrul unui interviu pentru Ucraina24, preluat de Jurnal.md. Așa explică Christo Grozev faptul că în spațiul public din Federația Rusă, propaganda pro-Kremlin amenință cu invazia unor țări cum ar fi Țările Baltice, Polonia, Germania, România și Bulgaria. Aceeași securiști ruși care au activat înainte de invazia din 2014 pe teritoriul Ucrainei, au examinat situația și pe teritoriul RM, susține jurnalistul. Christo Grozev a menționat că la momentul actual războiul din Ucraina intră într-o nouă fază după multiplele pierderi suportate de armata rusă. „Acum există riscuri de acțiuni teroriste grave, cu utilizarea rachetelor chimice, biologice, și, Doamne ferește, dar există riscul și de utilizare a rachetelor nucleare”.
Istoricul și cercetătorul militar de la Chișinău, Ion Xenofontov vorbește pentru Veridica despre asemănările între războiul URSS în Afghanistan și cel al Rusiei în Ucraina. Potrivit acestuia, ca și atunci, în prezent sunt mobilizați tineri de 18 – 19 ani cu o pregătire militară precară, dar și ideologică și motivațională foarte slabă. Totuși, în perioada sovietică, tinerii treceau printr-o serie de lecții patriotice în școală. Li se vorbea despre cel de-Al Doilea Război Mondial, astfel că la nivel de subconștient erau cumva pregătiți în eventualitatea declanșării unui război. În opinia lui Ion Xenofontov, în prezent Federația Rusă nu a pregătit nici cetățenii săi, dar nici pe tinerii recruți pentru o eventuală escaladare a războiului din Ucraina. Acest conflict armat este perceput la nivelul populației de rând din Rusia ca un războiul între slavi. Un conflict fratricid. Tinerii militari ruși care sunt capturați de structurile militare ale Ucrainei apar în imagini demoralizați. Ei nu știu în ce spațiu au ajuns și spun că li s-au transmis de către superiori informații false despre unde urmau să fie trimiși, remarcă Ion Xenofontov care este doctor în istorie al Universității Babeș-Bolyai din Cluj și cercetător militar al Academiei Militare a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun” din Chișinău.
Moldova.org publică un articol despre cum și-a pregătit Ucraina adăposturile antieriene, situația lor în Moldova și de la cine pot învăța ambele state. Potrivit publicației în 2021, după verificarea structurilor de protecție în Ucraina, din cele 21 mii de obiective de protecție, au fost identificate aproximativ 3 mii de adăposturi antibombe. Iar în aprilie anul trecut, Primăria orașului Kyiv publica pe site-ul său o hartă interactivă actualizată a adăposturilor subterane, pe care cetățenii le puteau folosi în cazul unei urgențe de natură naturală, tehnogenă sau militară. Anunțul venea în contextul mobilizării trupelor ruse la granița cu Ucraina. Moldova.org menționează că deși se împlinesc patru săptămâni de când în Ucraina e război, în Republica Moldova nicio instituție de stat – Serviciul de Informații și Securitate, Ministerul Apărării sau Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, nu a prezentat informații despre numărul de adăposturi unde ar putea să meargă oamenii în situații excepționale, unde se află acestea și câte dintre ele sunt în stare funcțională. Publicația scrie că Elveția este una dintre cele mai sigure zece țări din lume: adăposturile antibombe din această țară pot găzdui întreaga populație a țării. Elveția are 360 de mii de adăposturi. Dintre acestea, 5.100 sunt publice. Elveția alocă anual mai mult de 20% din buget pentru a se asigura împotriva calamităților de orice natură
Majoritatea absolută a dosarelor intentate de procurorii Republicii Moldova pentru răpirea, torturarea și privarea ilegală de libertate a locuitorilor din regiunea transnistreană nu mai ajung pe masa judecătorilor, citim în Rise.md. Angajații instituțiilor de forță subordonate regimului nerecunoscut de la Tiraspol practică răpirea oamenilor de mai mulți ani. Uneori, chiar cu concursul forțelor de ordine subordonate Chișinăului. Fenomenul are loc pe ambele maluri ale râului Nistru, indiferent de cine se află la guvernare, observă rise.md În ultimii zece ani, autoritățile constituționale ale Republicii Moldova au intentat circa 140 de dosare penale pe marginea acestor cazuri, însă pe masa judecătorilor au ajuns doar 11 dintre ele.