Publicația europeană îl citează pe ministrul energiei, Dorin Junghietu, care a declarat: „Moldova nu mai vrea să plătească un preț politic pentru resursele energetice, așa cum s-a întâmplat în ultimii 30 de ani. Noua strategie este bazată pe diversificare, transparență și concurență.”

Articolul amintește că momentul de cotitură a fost criza din 2021-2022, marcată de tăierea livrărilor de gaz rusesc și riscul de „blackout”. Cu sprijinul Uniunii Europene și prin măsuri ferme de guvernare, Republica Moldova și-a diversificat sursele de aprovizionare, a adoptat reforme legislative și a inițiat conectarea deplină la rețeaua energetică europeană.

Printre realizările evidențiate se numără:

• sincronizarea rețelei electrice cu ENTSO-E, care permite importuri directe din România;
• linia Vulcănești-Chișinău, aflată în faza finală, și interconexiunea Bălți-Suceava, în pregătire;
• aderarea la Coridorul Vertical de Gaze, care asigură acces la noi surse de aprovizionare;
• dezvoltarea rețelelor interne și instalarea de contoare inteligente;
• crearea de rezerve strategice în România și Ucraina.

De la vulnerabilitate, la exemplu european

Potrivit POLITICO, în aprilie 2025 peste o treime din electricitatea Moldovei a provenit din surse regenerabile locale. Obiectivul stabilit de guvern este ca, până în 2030, cel puțin 27% din consumul total de energie și 30% din mixul de electricitate să fie acoperite din resurse verzi.

Prin digitalizare, tranziție verde și parteneriate regionale, Moldova și-a transformat vulnerabilitatea energetică într-un atu strategic, recunoscut la nivel european. Faptul că presa internațională și experții europeni menționează Moldova drept exemplu arată că tranziția energetică și alinierea la standardele europene nu mai sunt doar angajamente, ci procese confirmate prin rezultate concrete.