Șeful statului român a participat, înainte de Consiliul European informal de la Versailles din 10-11 martie, la o videoconferință de coordonare cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu premierul Estoniei, Kaja Kallas, cu premierul Țărilor de Jos, Mark Rutte, cu premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, și cu premierul Croației, Andrej Plenkovic, transmite CaleaEuropeana.ro.

“Ne-am axat pe evoluțiile actuale din Ucraina, pe asistența umanitară pentru Ucraina și Republica Moldova și pe continuarea sancționării Rusiei și a Belarusului. Asigurarea securității energetice și consolidarea rezilienței economiilor noastre sunt, de asemenea, de cea mai mare importanță“, a scris Iohannis, pe Twitter.

Liderii UE urmează să adopte o declarație de la Versailles în cadrul reuniunii lor informale de la sfârșitul acestei săptămâni, găzduită de președintele francez Emmanuel Macron sub auspiciile președinției franceze a Consiliului UE.

Liderii vor discuta despre consolidarea capacităților de apărare ale UE, reducerea dependențelor energetice și construirea “unei baze economice mai solide”, potrivit textului care urmează a fi adoptat și consultat de Politico Europe.

Liderii europeni vor cădea de acord să elimine treptat dependența UE de importurile de gaz, petrol și cărbune din Rusia, se arată în document.

Atât Ucraina, cât și SUA, au cerut Uniunii Europene să acționeze în privința importurilor de gaz din Rusia în lupta pentru oprirea agresiunii Rusiei, mai ales că importurile de energie ale Europei finanțează mașinăria de război a Rusiei.

Săptămâna trecută, când a primit la București vizita președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, președintele Iohannis a cerut ca dependența UE de gazul rusesc să fie terminată și a anunțat că Bucureștiul lucrează cu Comisia Europeană pentru operaționalizarea cât mai rapidă în România a hub-ului umanitar internațional în ajutorul Ucrainei.

Dependența Uniunii Europene de gazul rusesc trebuie terminată, iar România să își dobândească independența energetică, a declarat joia trecută președintele Klaus Iohannis, în urma unei întrevederi pe care a avut-o la București cu președinta Comisiei Europene. Aceeași direcție a fost exprimată de șeful statului și la finalul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Potrivit statisticilor europene, România este țara din Uniunea Europeană cu cea mai redusă nevoie de gazul rusesc, aproximativ 10% din necesarul energetic național provenind din Rusia. Finlanda, Estonia și Letonia sunt țările din UE cu cea mai mare dependență de gazul provenit din Rusia. Dependența Uniunii Europene de gazul rusesc este de aproximativ 40%.