Potrivit deputatului, cele mai mari surse de finanțare externă rămân Uniunea Europeană, împreună cu țările UE, instituții financiare europene ca BERD, BEI, precum și Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, SUA, Japonia. 73% din toți banii debursați în ultimii 11 ani au venit anume din 2021 încoace, precizează parlamentarul.

Potrivit lui Radu Marian, finanțarea poate fi împărțită în două mari categorii: suport bugetar, pentru care au mers 67% din toată suma (35,5 miliarde) și proiecte investiționale — 33% (17,5 miliarde).

Suportul extern a fost crucial în acoperirea cheltuielilor compensațiilor pentru facturile la energie în timpul crizei energetice cauzate de șantajul Gazprom. În sezonul de încălzire 2022–2023, majoritatea bugetului pentru compensații în facturi a fost acoperit din banii oferiți de partenerii externi. Totodată, între 2021 și 2024, au fost debursate fonduri pentru 196 proiecte concrete de finanțare din toate domeniile – de la social, până la infrastructură, subliniază parlamentarul.

„Trebuie să înțelegem cu toții că fără finanțare externă va fi greu să ne dezvoltăm rapid și să ajungem să trăim după standardele Uniunii Europene. Suntem o țară mică, fără resurse naturale, cum ar fi petrol, gaze naturale, pe care să le vindem altor state”, a mai scris Radu Marian.

Datoria de stat a Republicii Moldova se află la un nivel normal comparativ cu țările din regiune, afirmă parlamentarul. Conform experților, cea mai eficientă metoda de evalua datoria unei țări este să o raportezi la Produsul Intern Brut. Raportată la PIB, datoria publică a Moldovei este de 34,8%.