Povestea neștiută a celui mai vechi ierbar din Europa de Sud-Est

  • 03 Mai 2018 19:43
Povestea neștiută a celui mai vechi ierbar din Europa de Sud-Est

Cel mai vechi ierbar din Europa de Sud-Est, în care rezistă peste 900 de plante, de aproape trei secole, se află în colecția de botanică a Muzeului de Istorie Naturală cadrul Muzeului Brukenthal.

Este una dintre cele mai valoroase instituții de profil din cadrul Muzeului Național Brukenthal, aflat în centrul istoric al municipiului Sibiu.

'Este cel mai vechi ierbar din țară și probabil din Europa de Sud-Est. Prin simpla căutare pe Internet se poate observa că poți număra pe degetele de la o mână articolele științifice referitoare la ierbarele pre-lineene și de menționat că din acestea nu toate sunt ierbare vii. Astăzi, acest ierbar reprezintă pentru știință un tezaur pentru cultura grădinilor deoarece arată diversitatea plantelor cultivate, nivelul informațiilor științifice din prima jumătate a secolului XVIII precum și interesul în acele timpuri pentru cunoașterea naturii cât mai detaliată', a declarat, pentru AGERPRES, Ghizela Vonica, expert botanist al Muzeului de Istorie Naturală din Sibiu.

Herbarul Baussner este unul cu totul deosebit, fiind vedeta depozitului de ierbarii de la Sibiu și unul din cele mai căutate de specialiști.

Acest ierbar este o raritate fiind unul atât de vechi și în care se pot vedea încă plantele presate cu multă grijă de aproape trei secole. Fiecare plantă este denumită, iar autorul ierbarului a notat și momentul în care ea a înflorit.

'Este un ierbar pre-lineean în primul rând, el datând din anul 1734, adică înainte de a apărea lucrarea de referință a lui Carl Linee (Species Plantarum 1753), considerat și părintele sistematicii (clasificarea animalelor și plantelor). Linee a făcut ordine în lumea vie, atribuind fiecărei plante un nume format din două părți: gen și specie, ex. Păpădia - Taraxacum officinale (primul termen arată genul din care face parte și al doilea arată specia). Acest ierbar a fost constituit în anul 1734, deci determinarea plantelor trebuia să se fi făcut după alt sistem cunoscut acelor timpuri și, într-adevăr, se pare că plantele au fost descrise de către autor după lucrarea renumitului botanist Kaspar Bauhin (1560-1624), profesor la Universitatea din Basler. Dacă observați înscrisurile ce apar sub fiecare plantă presată din ierbar, planta avea pe atunci o denumire sub formă de frază în care se specifica momentul înfloririi și culoarea florilor - de exemplu, pe prima pagină a ierbarului apare Viola martia flores purpureo, adică viorea de martie cu florile purpurii', a explicat Ghizela Vonica.

Ierbarul de la Sibiu se deosebește de altele fiind un ierbar viu, tip carte, ceea ce reprezintă iarăși o raritate. În anii 1700 existau doar cărți cu plante desenate, nu cu plante presate. Tot unic este și faptul că plantele sunt însoțite de bucăți de ghivece desenate.

'Erau foarte rare acele ierbarii care conțineau plante presate, de unde și numele vivum, deoarece pe acele timpuri întâlneai doar cărți cu plante desenate care erau numite ierbarii și erau folosite ca baze de date pentru farmaciști în recunoașterea plantei în sălbăticie. Plantele presate din acest ierbar, cu aproximație 921 de exemplare sunt lipite direct pe 337 de coli de papir, dar fără rădăcină. Toate ierbarele acelor timpuri aveau lipite la baza tulpinilor câte un vas decorativ, ghiveci sau bentiță decorativă deoarece era necesar să-și educe fiecare colecționar și simțul artistic, foarte apreciat de altfel în acel timp. Ierbarul nostru de tip carte arată ca o Biblie mai groasă cu 14 cm grosime la cotor, acoperit de două coperți de carton. Astăzi se cunoaște că doar ierbariile foarte vechi aveau forma unei cărți, iar procurarea unei astfel de cărți se făcea direct de la edituri, pe costuri considerabile', a spus Ghizela Vonica.

Potrivit sursei citate, acest ierbar a trezit numeroase întrebări în rândul specialiștilor. De unde sunt colectate plantele? Unde a fost el depozitat până la intrarea lui în colecțiile muzeului sibian? Cine este autorul? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările care au frământat curiozitatea specialiștilor până în prezent.

Prea rar văzut de vizitatorul de rând, respectivul ierbar atrage la Sibiu specialiștii cunoscători, care vin să îl vadă ca pe un lucru foarte rar și valoros. Aflat în prezent în depozitul muzeului, unde este păstrat în condiții speciale, pentru a nu se deteriora, Herbarul Baussner a fost studiat de o botanistă cu origini germane, ce a publicat în 2009, un articol detaliat despre acesta.

'Botanista Erika Schneider, fost muzeograf în cadrul Muzeului de Istorie Naturală din Sibiu, a publicat un articol detaliat despre acest ierbar, dar în limba germană (Brukenthal. Acta Musei, IV.3, 2009). Foarte multe informații în limba română nu au fost oferite până în prezent, cu excepția a câtorva expoziții temporare, motiv pentru care a stat în umbra interesului publicului vizitator', a mai spus Ghizela Vonica.

Toți specialiștii sunt uimiți să afle că autorul acestui ierbar atât de bine realizat a fost un copil de 15 ani din Austria, cu părinți transilvăneni. Numele autorului este trecut chiar pe coperta interioară a ierbarului.

'Pe coperta interioară a ierbarului se poate descifra pe patru rânduri următoarele înscrisuri: e / George Fr: a Baußner / Halae în paed. Regio / 1734. Presupunând că autorul acestui ierbar a fost George Fr. Baussner, botanista Erika Schneider a făcut investigații detaliate legate de nume și școala pe care acesta a urmat-o. Pe lista elevilor înmatriculați la Școala pedagogică din Halle, a descoperit că în 1733 Johannes Georgius von Bussner era îmatriculat cu nr. 1218 și se crede că acesta a urmat Școala Regală de Pedagogie din Halle (Austria) până în anul 1735 pentru că apărea ca participant la cursul de oratorie în 1734, motiv pentru care a și realizat acest ierbar. Se pare că Johann Georg. Fr. Baussner s-a născut la Viena în 1719 (avea 15 ani când a realizat ierbarul) din părinți transilvăneni', a arătat Ghizela Vonica.

Conform botanistei sibiene, tatăl copilului care a realizat ierbarul era un preot sas din Biertan (județul Sibiu). 'Tatăl său, Simon Baußner Edler von Baussnern (1677-1742) a fost al doilea fiu al Superintendentului Bisericii Evanghelice și preot la biserica din Biertan - Bartholomäus Baußner. Mama lui, Anna Maria a fost fiica burghezului sibian Bartholomäus Fabritius. După mai multe poziții importante pe care Simon Baußner le-a avut, a ajuns în final comitele sașilor în Sibiu, motiv pentru care au trebuit să se reîntoarcă din Viena (unde au trăit în perioada 1711-1732), în Transilvania', a adăugat Vonica.

Continuarea pe Antena Satelor

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: La minut
Meteo Chișinău
19,4
Câțiva nori
Umiditate:57 %
Vint:7,2 m/s
Fri
14
Sat
14
Sun
15
Mon
16
Tue
16
Arhivă Radio Chișinău