Deputinizarea Europei și întregii lumi este inevitabilă. Și alternative sau posibilități de a se eschiva nu vor exista. Republica Moldova este deja în mare întârziere la acest capitol, atrage atenția Vitalie Vovc în editorialul său din Deschide.md. Potrivit autorului, interzicerea simbolurilor militariste  Z, V si panglicii negru-oranj, este doar vârful unui aisberg pe care va trebui să-l topim neapărat pentru a avea dreptul să ne număram printre lumea civilizată.  Muntele problemelor pe care trebuie să le rezolvăm e mai înalt ca Himalaya, iar autorul  nu prea vede energie sau zel în această direcție: spațiul mediatic plin de media finanțate de Kremlin, suntem în continuare membri ai CSI, avem agenți direcți ai Kremlinului (cu finanțări nemijlocite de la Kremlin scoase la iveală de anchete jurnalistice) în spațiul public și chiar în fotolii de înalți funcționari, cu o biserică direct subordonată Kremlinului, cu o Transnistrie în coaste cu care, vrem sau nu, dar va trebui să facem ceva, și multe altele... Publicistul mai scrie că evenimentele din Ucraina, în special după scufundarea navei amiral „Moscova”, pare-se că încep să se decidă într-un anumit fel. Suntem în întârziere și am ratat deja enorm de multe. Am ratat onoarea și respectul Europei. De acum înainte nu mai discutăm despre oportunități  ci de chestii existențiale. Orice tergiversare pune în pericol viitorul Republicii Moldova, conchide editorialistul de la deschide.md.

Nu vom avea pace nici de Paști. Și nu numai în Ucraina, pentru că războiul lui Putin este o amenințare pentru toată lumea, nu numai pentru Ucraina, opinează Petru Grozavu de la Ziarul de Gardă. Săptămâna trecută, Kievul a avertizat din nou că „există posibilitatea ca Rusia să desfășoare acțiuni militare provocatoare în regiunea transnistreană pentru a acuza Kievul de agresiune” împotriva R. Moldova. Prim-ministra N. Gavrilița declara în cadrul unei emisiuni TV că: „nu  dețin informații care ar da de înțeles că există riscul implicării în război a regiunii transnistrene”, spunea Gavrilița, deși tot ea recunoștea și acuza, în aceeași emisiune, GOTR de racolarea moldovenilor. Și-atunci ce este racolarea rezerviștilor, dacă nu „pregătiri de război”?se întreabă ziaristul. Rusia s-ar putea să nu implice încă în război trupele sale din regiunea transnistreană, așa cum declară Kievul, dar asta nu înseamnă că acest lucru nu se poate întâmpla, că ar fi exclus, insistă Petru Grozavu. În opinia acestuia Rusia nu va lăsa niciodată regiunea transnistreană militar descoperită pentru mai multă vreme. Dar nici nu va folosi trupele din regiune pentru a ataca R. Moldova. Moscova a greșit în 1992 și nu va vrea să mai greșească a doua oară, susține ZDG.

Puternica agenție de rating Moody’s vede Transnistria și gazul rusesc potențiale surse de risc pentru Moldova, titrează Bani.md. Portalul scrie că agenția de rating Moody’s a modificat ratingul de țară al Republicii Moldova B3 la negativ de la stabil. „Decizia de a schimba perspectiva asupra ratingurilor B3 ale Moldovei la negativ reflectă riscurile crescute ale evenimentelor geopolitice din cauza invaziei militare în curs de desfășurare a Ucrainei de către Rusia (Caa2, revizuire pentru retrogradare), având în vedere proximitatea Republicii Moldova de conflictul militar. Transnistria este o potențială sursă de risc și instabilitate susținută de Rusia. Totodată, Republica Moldova este dependentă energetic de Rusia. Deși nu este cazul de bază al lui Moody’s, o cristalizare a acestor riscuri politice, inclusiv o posibilă extindere a conflictului în Moldova sau o întrerupere prelungită a aprovizionării cu gaze, ar afecta grav perspectivele economice și fiscale ale Moldovei, ceea ce se așteaptă Moody’s să nu fie compensat în totalitate de creșterea sprijinului financiar din partea Uniunii Europene (UE, Aaa stabil) și a instituțiilor de finanțare internaționale”, constată agenția de rating. Potrivit Moody’s  conflictul militar va avea un impact notabil asupra încrederii economice a Moldovei, asupra perspectivelor comerciale și de investiții, iar agenția se așteaptă la o creștere reală a PIB-ului de 0,2% în 2022. Un conflict militar susținut ar duce probabil la un impact mai substanțial asupra creșterii economice, deși se așteaptă Moody’s,  o finanțare semnificativă suplimentară și sprijin comercial din partea UE și a altor parteneri internaționali ar contribui la atenuarea presiunilor de lichiditate. 

Mold-Street publică un articol despre zăcămintele de gaze din România, neexploatate încă. Zece ani în urmă conducerea Româniai anunța despre o descoperire semnificativă la exploatările din Marea Neagră, estimările preliminare plasând doar zăcămantul de gaze Neptun la circa 84 miliarde metri cubi, care echivalează cu șase ani de consum de gazea României. Ulterior au mai fost anunțate și alte descoperiri, rezervele estimate de metan în perimetrele din Marea Neagră urcând la circa 200 miliarde de metri cubi.

Prognozele arătau că deja în anul 2020 va începe extracția de gaze naturale din aceste perimetre. A trecut însă un deceniu, dar exploatarea comercială a zăcămintelor așa și nu a început. De vină ar fi diverse jocuri politice care au dus la tergiversarea și la blocarea de facto a exploatării comerciale a acestor zăcăminte. Apogeul a fost adoptarea în iulie 2018 de către o coaliție de guvernare condusă de liderul PSD, Liviu Dragnea, a unei noi Legii offshore. Abia pe 15 aprilie 2022, o nouă Lege offshore a fost depusă, în Parlament, fiind semnată de liderii celor trei partide din coaliție din România. În forma finală a proiectului se prevede modificarea regimului  fiscal, astfel încât acesta să devină atractiv investițiilor, dar România va avea drept de preempțiune la achizitia gazelor și se reglementează onshore-ul.

Totuși, specialiștii cred că situația s-ar putea complica din cauza războiului declanșat din Ucraina, a situației incerte a insulei Șerpilor sau nesiguranței din Marea Neagră. Astfel România a ratat perioada de pace între 2016 și 2022, în care putea lua decizia politică și economică de a demara exploatarea gazelor, subliniază Mold-Street.

În acest interval irosit, România putea exploata gaze din Marea Nagră și să devină chiar exportator de gaz în plină criză energetică.