Petru Grozavu spune că nu există domeniu sau problemă, de la rezolvarea căreia România s-ar eschiva. „A fost și rămâne „principalul avocat” al R. Moldova în aspirațiile ei de libertate și de comuniune cu Europa (din declarația lui Grosu la București). Pentru R. Moldova, vocea României, care este membru și UE și NATO, contează enorm, în condițiile în care suntem în incapacitatea de a ne autofinanța, dar și sub permanenta amenințare economică și militară străină, cu o Transnistrie militarizată, controlată în exclusivitate de Rusia și care este, la fel ca și Crimeea, un risc pentru securitatea și pacea în regiune. Faptul că pe 27 august, cu prilejul celor 30 de ani de independență pentru R. Moldova, România s-a prezentat la Chișinău ca parte a cvadrilateralei Polonia-Ucraina-România-R. Moldova (o nouă platformă de cooperare regională), este un argument în plus că România nu este străină intereselor R. Moldova”, conchide autorul.

În editorialul „Mersul pe sârmă a guvernului de la Chișinău: atragerea populației fără sprijinirea regimului separatist”, publicat pe adevărul.md, Iulian Chifu readuce în atenție problema plăcuțelor de înmatriculare din stânga Nistrului. El consideră că prin deciziile luate, autoritățile de la Chișinău vor doar să își ajute cetățenii.

„Dar încercările legate de Transnistria vor urma, și vor fi din ce în ce mai complexe. Că vor fi întâmplări, termene de expirare, că vor fi provocări venite de la Tiraspol sau de la Moscova direct, lucrurile nu se vor opri aici. Iar Republica Moldova și actuala putere pro-europeană are nevoie de timp și de spațiu politic pentru a-și pune în aplicare propria agendă, care să nu fie blocată prin manevre directe, de la Moscova în miezul confruntării politice de la Chișinău. Reforma justiției și combaterea marilor grupuri criminale organizate, specializate în spolierea statului Republica Moldova necesită toată atenția și tot sprijinul posibil, sau măcar nu mai are nevoie de alte încurcături și alți dușmani care să deraieze schimbările preconizate”, consideră autorul.

„Rusia ține în șah Moldova cu Transnistria, gazele și corupția”, opinează într-un interviu pentru Europa Liberă jurnalistul Mădălin Necșuțu. El scrie că Rusia nu poate sta impasibilă la un astfel de parteneriat care se clădește pe dimensiunea securitară între Ucraina și Republica Moldova. De altfel au fost și o serie de declarații din partea diplomaților ruși, chiar au formulat acolo foarte plastic: „ceea ce se întâmplă la „Platforma Crimeea” este un sabat al vrăjitoarelor”.

 „Cred că Rusia mai are mici pârghii prin care poate, chiar mari pârghii, prin care poate influența Chișinăul și mă refer aici la gazele pe care le livrează prin intermediul Gazprom. Știm foarte bine că în proporție de 99 la sută Republica Moldova este dependentă încă de gazele rusești. Avem o veste bună, că din octombrie gazoductul acesta care interconectează Republica Moldova cu România, respectiv sistemul energetic european va fi pus în funcțiune și va curge gaz prin el. Asta va da o libertate mai mare Chișinăului în ceea ce privește presiunea energetică. Știm foarte bine că Rusia folosește abil această armă energetică a gazului pe care îl livrează în țări foarte dependente de ea(...)Cred că, într-adevăr, trendul este spre diminuarea influenței Rusiei la Chișinău, dar cred că este prea devreme să vorbim de un stat puternic, care poate rezista și din punct de vedere economic, și militar, și din punct de vedere politic presiunilor venite din partea Rusiei”.

Rise Moldova publică o investigație despre  „Miliardul de la Paris: Republica Moldova, salvată de Curtea de Justiție a UE”. Jurnaliștii vorbesc despre o decizie recentă a Curții de Justiție a UE ar putea pune punct într-un litigiu internațional ce durează aproape două decenii. În această perioadă, rând pe rând, șase companii din Insulele Virgine Britanice, Ucraina și Marea Britanie au revendicat de la Republica Moldova o datorie ajunsă la 58 de milioane de dolari, echivalentul a peste un miliard de lei.