Pentru a plăti protestatarii, o fostă secretară a partidului Șor primea câte 800.000 - 1 milion de lei în genți sau pungi (Revista presei)

  • 17 Aprilie 10:54
Pentru a plăti protestatarii, o fostă secretară a partidului Șor primea câte 800.000 - 1 milion de lei în genți sau pungi (Revista presei)

Propaganda rusă ține în captivitate mințile moldovenilor, titrează DW. Pro-europeana Maia Sandu ar învinge la alegerile prezidențiale din octombrie 2024, din Republica Moldova, indiferent de schemele electorale la care lucrează Kremlinul. Concluzia transpare din ultimul sondaj prezentat marți de WatchDog și CBS Research. Publicația remarcă faptul că popularitatea lui Vladimir Putin în rândul moldovenilor a scăzut la cele mai mici cote - 17,8% (anterior a fost și de 70%), 46% dintre moldoveni detestându-l pe Putin. Aproape la fel de detestat (43,7%) este și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. În schimb, președintele Franței, Emmanuel Macron – care s-a implicat direct în susținerea Moldovei după invazia Rusiei asupra Ucrainei - este simpatizat de tot mai mulți moldoveni. Aproape 30% susțin că au „foarte multă încredere” sau „oarecare încredere” în Macron, transmite Radio Chișinău.

Sondajul WatchDog a măsurat și impactul dezinformării asupra cetățenilor moldoveni, mai scrie DW.  Astfel, 38% cred că Rusia cumpără în continuare majoritatea produselor moldovenești (așa era în perioada sovietică). Asta deși statisticile oficiale arată că, după declanșarea invaziei ruse asupra Ucrainei, exporturile moldovenești în Rusia au scăzut sub 4% din volumul total. Un alt indicator ce denotă un nivel mare al propagandei ruse în Moldova este că 37% dintre cetățeni cred în continuare că Rusia poate închide robinetul de gaze pentru Moldova. Asta deși Chișinăul nu mai consumă gaze rusești de aproape doi ani.

Europaliberă.org scrie astăzi despre declarațiile unei foste secretare a partidului Șor, responsabilă de suburbiile Chișinăului, care a fost audiată ca martoră în procesul de judecată privind finanțarea ilegală a formațiunii. Ea a povestit cum primea bani pentru onorariile protestatarilor, cum a fost jefuită și de ce a cerut protecție de la stat. Tânăra susține că întocmea liste cu numele celor care veneau la proteste, fotografia câte 10-20 de persoane, ca să confirme că acestea au participat la manifestație, și trimitea listele și pozele superiorilor săi prin aplicația Telegram. Peste două săptămâni după protest, ea primea sumele pe care le repartiza apoi protestatarilor. Femeia a povestit că la primele manifestații achita fiecărui protestatar câte 200 de lei, iar apoi onorariul a crescut până la 400 de lei. „Erau și din cei care veneau din propria inițiativă”, a spus martora, precizând că și aceștia erau remunerați. Pentru a plăti protestatarii, ea și o colegă de partid primeau câte 800.000 – 1 milion de lei în genți sau pungi. De exemplu, odată, ele au ridicat banii de la reședința partidului, altă dată – de la persoane necunoscute, dintr-un automobil parcat lângă o benzinărie din capitală. Ulterior, femeile mergeau acasă la una dintre ele, unde numărau banii și îi repartizau.

ZDG face trimitere la desclarațiile unui fost vicedirector al Moldindconbank, care a fost audiat în dosarul „Frauda bancară”. Controversatul om de afaceri Veaceslav Platon avea în perioada anilor 2009-2011 oficiu în sediul Moldindconbank, unde putea fi văzut destul de des, asta deși nu avea nicio funcție în cadrul băncii comerciale. Mărturiile au fost făcute în cadrul ședinței de judecată în dosarul „Frauda bancară” de către Alexandru Sveriniuc, vicedirector al Moldindconbank, vicepreședinte al Comitetului de Conducere al băncii în perioada devalizării sistemului bancar moldovenesc.  Sveriniuc a mai spus că sora lui Platon a participat la ședința Moldindconbank în care a fost aprobată acordarea unui credit interbancar în sumă de 10 milioane de dolari Băncii de Economii (BEM). Banii au fost întorși ulterior din garanțiile de stat care au acoperit furtul miliardului.

Cum stimulează Guvernul producția de lapte de vacă: 3 lei pentru un kilogram, scrie Mold-Street. Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) anunță că a încheiat cu succes procesul de recepționare a cererilor pentru pentru plățile directe per kilogram de lapte de vacă din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediul rural (FNDAMR). Potrivit AIPA "această măsură face parte dintr-un demers strategic, menit să încurajeze și să dezvolte activitatea fermelor specializate în producerea laptelui de vacă". Datele AIPA arată că în perioada 4 martie-15 aprilie 2024, AIPA a primit 185 de cereri, cu o valoare totală a subvențiilor solicitate de aproximativ 69 de milioane de lei. Dintre acestea, 105 cereri au fost deja autorizate spre plată, în volum total de 49 de milioane de lei, în timp ce alte 76 de cereri sunt încă în proces de examinare.

 

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: Muzică
Meteo Chișinău
13,29
Cer senin
Umiditate:71 %
Vint:2,06 m/s
Wed
19
Thu
19
Fri
20
Sat
19
Sun
18
Arhivă Radio Chișinău