Potrivit expertului, BNM a început a interveni încă din luna martie 2021 pe piața valutară, însă aceste intervenții au fost minime, care până în octombrie 2021 au constituit doar 37 de milioane de dolari vânzări. În următoarele patru luni, perioada noiembrie 2021 – februarie 2022, intervenția a fost una extrem de mare, de 479 de milioane de dolari, iar pentru luna martie anticipăm că intervenția va fi de cel puțin 200-250 de milioane de dolari, cea ce înseamnă vânzări totale de circa 750 de milioane de dolari.

Expertul spune că sunt patru factori de bază, care au determinat intervenția BNM:

1). În primul rând este vorba de criza energetică și creșterea fără precedent a prețului de import al gazelor naturale. Din cauza majorării prețurilor la gazele naturale, Republica Moldova, pentru trimestrul IV din 2021 și trimetrul I din 2022, are de achitat pentru gazele naturale circa 480 de milioane de dolari. De patru ori mai mult față de aceeași perioadă a anului 2020-2021, când s-a achitat 118 milioane de dolari. Pentru a diminua impactul social și economic, Guvernul a intervenit cu plăți directe către sectorul energetic, dar și cu compensații pentru populație. Toți acești bani au ajuns pe piața valutară și BNM a trebuit să intervină pentru a diminua efectele negative cauzate de majorarea bruscă a prețului de achiziții la gazele naturale. Se estimează că acest factor a contribuit cu 250-300 de milioane de dolari la diminuarea rezervelor valutare ale Republicii Moldova.

2). În al doilea rând a influențat panica provocată de războiul din Ucraina, care a generat procurări masive de valută din partea cetățenilor și a agenților economici. Panica a început pe 24 februarie, când a început războiul, iar în următoarele cinci zile am asistat la procurări de valută atipic de mari din partea populației, de circa 100 de milioane de dolari. Panica a durat aproximativ trei săptămâni, iar conform estimărilor, pentru a diminua efectul negativ al panicii, BNM a vândut în jur de 250 de milioane dolari. „Cetățenii noștri intră în panică și-n cazuri mult mai simple, cum a fost înainte de alegerile din 2019, când BNM a vândut 273 de milioane de dolari, pentru a calma piața. Dar după cum am menționat panica nu durează mult și cetățenii rapid revin la situația normală și iarăși aduc valuta pe piață”, declară Veaceslav Ioniță.

3). Al treilea factor de contribuție este consumul excesiv al populației din 2021 bazat pe credite și lupta BNM cu inflația importată. Anul 2021 este caracterizat printr-o creștere fără precedent a creditelor de consum, care, în cea mai mare parte, au intrat pe piața valutară. Totodată, Republica Moldova, în 2021, s-a confruntat cu o rată a inflației de aproape 14% anual, maxima din ultimii 20 ani. Pentru a diminua efectele negative de pe piața valutară, din cauza consumului bazat pe credite, și a reduce efectul inflații importate, BNM din martie 2021 a început să facă mici intervenții pe piața valutară. În felul acesta a asigurat o stabilitate a cursului valutar. Mai mult, în prezent agricultorii solicită oficial BNM să intervină pe piața valutară, pentru a întări leul și a diminua din creșterea fără precedent a prețurilor la fertilizanți și produsele petroliere. Ori, cursul valutar contribuie direct la prețul în lei al produselor de import. Se estimează că în jur de 100 de milioane de dolari au fost utilizate de către BNM pentru a lupta cu creșterea prețurilor, provocată de inflația importată. „Observăm că BNM a vândut cel puțin 750 de milioane de dolari, iar rezervele valutare s-au redus cu 652 de milioane de dolari. Cum e posibil așa ceva? Aici trebuie de răspuns la o întrebare. Am avut oare o diminuare a rezervelor valutare? Cât nu ar părea de straniu, dar răspunsul la această întrebare nu este simplu după cum pare la prima vedere. După cum am menționat, BNM a început să intervină pe piața valutară în luna martie 2021, când rezervele valutare ale țări erau de 3,764 de milioane de dolari. De atunci, BNM a vândut nu mai puțin de 750 de milioane de dolari, iar rezervele valutare s-au redus cu doar 343 de milioane de dolari. Apare întrebarea firească: De unde au fost luate altele cel puțin 400 de milioane de dolari. Și aici apare cel de al patrulea factor, care a permis diminuarea impactului negativ al crizei energetice, panicii determinate de războiul din Ucraina și creșterea fără precedent din ultimii 20 de ani a prețurilor”, a explicat economistul.

4). Al patrulea factor, care a ajutat Republica Moldova în această perioadă, a fost suportul partenerilor externi. Banii veniți de la Fondul Monetar Internațional (FMI), sub formă de împrumuturi, și de la Comisia Europeană, sub formă de granturi, au diminuat impactul crizei. De fapt, din totalul de cel puțin 750 de milioane de dolari intervenții, BNM a contribuit cu rezervele proprii în proporție de maximum 40-45%. Restul a fost acoperit din banii primiți de la partenerii de dezvoltare. Maxima din octombrie 2021, de 4,073 de milioane de dolari, trebuie privită ca o acțiune de acumulare de fonduri de la partenerii de dezvoltare în anticiparea crizei. Mai mult, Uniunea Europeană (UE) a decis să aloce Republicii Moldova altele 150 de milioane de euro, bani care vor readuce rezervele valutare ale Republicii Moldova la situația din martie 2021, începutul intervenției BNM. „Aici trebuie să adăugăm și cele 100 de milioane de euro votate de către România.  De fapt, datorită suportului oferit de către partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova noi vom reuși să acoperim toate efectele crizei, fără ca să fie afectate rezervele noastre valutare. Ei vor acoperi toată gaura survenită de la cele mai importante 3 crize descrise mai sus”, a afirmat analistul economic.

Ce ne așteaptă în următoarele luni?

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, criza energetică va continua și în următoarele luni, însă intensitatea sa și maxima posibilă a fost deja depășită. Din acest motiv, presiunea prețurilor energetice pe piața valutară va fi incomparabil mai mică decât în ultimele cinci luni. Panica provocată de războiul din Ucraina a luat sfârșit, populația revine la normal și se anticipează chiar o vânzare de valută din partea cetățenilor. Aici este de remarcat faptul că prețul panicii pentru cetățeni este destul de mare și așa a fost la toate situațiile de panică precedente. Cert este că panica nu mai este un factor, care să influențeze negativ piața valutară. Problema prețurilor în 2022 va fi și mai acută decât în 2021. BNM va trebui să intervină pentru a proteja cetățenii, însă această intervenție va fi de câteva ori mai mică decât intervenția provocată de criza energetică și panica in februarie. Partenerii extern vor crește suportul pentru Republica Moldova, cea ce va permite restabilirea și chiar majorarea activelor oficiale de rezervă peste nivelul din martie 2021. „Considerăm că este posibilă o ușoară diminuarea a activelor oficiale de rezervă pe o perioadă foarte scurtă de timp. Iar, în câteva luni, datorită suportului extern, ele se vor recupera destul de rapid. Pe final să nu uităm că rezervele valutare, pentru aceasta se numesc rezerve, sunt ca să fie utilizate anume în astfel de perioade de criză. Partea bună este că avem alături de noi partenerii externi în special UE și România. Cu suportul cărora vom reuși recuperarea rezervelor alocate în criză în câteva luni”, a conchis expertul.