Preasfințiți arhipăstori, cinstiți slujitori ai altarelor,

cuvioși monahi și monahii, drept-măritori credincioși,

Hristos a Înviat! 　  　

Prin milostivirea Atotțiitorului Dumnezeu, prăznuim și în această rânduită primăvară triumful vieții asupra morții, bucuria luminii și stârpirea întunericului – Învierea Domnului Iisus Hristos. Între sfintele adevăruri, păstrate cu sfințenie de la Mântuitorul Hristos în chivotul doctrinei noastre ortodoxe, sunt și cele proclamate de El Însuși prin cuvintele: „Eu sunt învierea și viața“ (Ioan 11,25). Aceste adevăruri dumnezeiești încorporează în sine însemnătatea celei mai mari sărbători creștine, Învierea din morți a Fiului lui Dumnezeu. Valoarea incontestabilă a acestor adevăruri se răsfrânge în plenitudine și asupra noastră, deoarece rostindu-le, Hristos le-a dăruit Bisericii și prin ea și nouă, tuturor fiilor ei. Păstrând învățătura Sa, noi ne împărtășim continuu din învierea și din viața Mântuitorului. Iar astăzi, la praznicul biruinței asupra morții, ascultăm și primim mesajul învierii și al vieții noastre, ca pe un balsam, care ne înviorează credința, ne întărește nădejdea și ne fortifică năzuința de a păși cu fermitate pe drumul binelui și al desăvârșirii. Învierea lui Hristos este temeiul nașterii din nou a lumii și începătura învierii tuturor oamenilor. Mântuitorul, Cel a treia zi înviat, ne-a redat nouă, oamenilor, bucuria și lumina, pacea și împăcarea celor cerești cu cele pământești. Prăznuind cu bucurie și evlavie adâncă preamărita minune a Învierii Domnului, ne reînnoim neîncetat viața cu osârdia noastră creștinească, mărturisind astfel, mai deplin, că „propovăduirea noastră nu este zădarnică și nici credința voastră deșartă“ (cf 1 Cor. 15,14), pentru că „Paștele cele Sfinte“ ce ni s-au arătat astăzi, Paștele Hristos Mântuitorul, sunt Paștele credincioșilor, precum ne îndeamnă a cânta Sfânta noastră Biserică, în aceste zile luminoase de sărbătoare. Dacă în clipele de grele suferințe ale Domnului, Apostolii Săi au fost cuprinși de întristare și de teamă, încât unii s-au îndoit în credință, au fugit ori și-au zdruncinat pentru un moment atașamentul făgăduit mai înainte, vestea Învierii Sale din morți, încredințarea că El este viu și că mormântul se află gol, le-a umplut inima de o negrăită bucurie. Aceasta a rămas neînpuținată în sufletele lor și n-au încetat să o predice în lume. Învierea le-a deschis mintea să perceapă adevăratul înțeles al Scripturilor Sfinte, să înteleagă mai limpede cuvintele rostite de Domnul Cel înviat, la frângerea pâinei în Emaus, pe țărmul mării Tiberiadei și în alte arătări, până la înălțarea Sa la cer. 　　Iubiți credincioși, 　 Fiind martori ai Învierii Mântuitorului, fiecare creștin are misiunea ca, prin cuvânt, viață curată și iubire jertfelnică pentru toți oamenii, dar mai ales pentru cei în suferință sufletească și trupească, să fie un apostol al Învierii lui Hristos. În fiecare cămin de orfani, în fiecare copil care suferă, bolnav sau bătrân singur și fără sprijin, în fiecare chip omenesc, descoperim chipul lui Hristos. Să-i cercetăm pe aceștia și să le vestim bucuria și adevărul Învierii. Fie ca darurile binefăcătoare ale Sfintei Învieri să se reverse din plin asupra noastră, pentru ca toți oamenii și toate popoarele să poată regăsi pacea sufletelor și spiritul de bună înțelegere, sub binecuvântarea Preabunului Dumnezeu, care ne poartă de grijă și ne ocrotește.    

  Adevărat a Înviat Hristos! 　　　

+ VLADIMIR,

MITROPOLITUL CHIȘINĂULUI ȘI AL ÎNTREGII MOLDOVEI