Este vorba despre Legea privind testarea integrității profesionale și legea privind confiscarea extinsă a averilor, contestate de un grup de deputați ai Partidului Comuniștilor și, respectiv, de către avocatul parlamentar, Tudor Lazăr.

Legea care prevede testarea integrității profesionale a fost contestată de către deputații comuniști, care nu au fost de acord ca și judecătorii să fie supuși acestui test, care presupune simularea unei situații de corupție de către ofițerii Centrului Național Anticorupție, aflați sub acoperire. Cu toate acestea, în prezent, legea nici nu este aplicată în privința judecătorilor, care stipulează că vor fi testați ”angajații” instanțelor de judecată, iar judecătorii nu au acest statut, ei fiind numiți în funcție, a subliniat directorul adjunct al CNA, Cristina Țărnă.

”Această contestare la Curtea Constituțională dă speranțe multor categorii de agenți publici, chiar dacă ei nu sunt judecători, chiar dacă legea lor cu siguranță li se aplică. Am auzit tot felul de speculații precum că legea integral va fi anulată. Ori, cel puțin, asta își doresc foarte mult funcționarii care urmează să fie concediați”, a declarat Cristina Țărnă.

Astfel, legea este deja de un an aplicată asupra tuturor funcționarilor publici, iar unii dintre cei care nu au făcut față testului de integritate, au fost concediați, a subliniat Cristina Țărnă.

În privința prevederii ce ține de confiscarea extinsă a averilor, aceasta a fost contestată la Curtea Constituțională de către avocatul parlamentar, Tudor Lazăr, care consideră că această lege ar avea efect retroactiv, fapt ce nu corespunde normelor legislației naționale și internaționale.

”Care este rațiunea confiscării averii persoanei condamnate potrivit unei infracțiuni prevăzute la articolul 106, al. 1, cu 5 ani înaintea comiterii infracțiunii, dacă această pedeapsă pe atunci nu exista? Nu este, oare, această o încălcare a articolului 22 din Constituției și a articolului 7 din Convenție? Adică încălcarea principiului retroactivității legii”, a declarat Tudor Lazăr.

În contextul acestor dispute, reprezentanții societății civile își exprimă îngrijorarea că pachetul de legi anticorupție riscă să nu mai fie pe deplin aplicat.

”Noi sperăm foarte mult că vor fi aduse clarificări care nu ar restrânge aceste instrumente, care le-ar permite aplicarea. Noi vedem că aceste instrumente care au fost adoptate mai mult la presiunea, poate chiar la inițiativa partenerilor externi, ele au fost adoptate și acum, când le vedem contestate rând pe rând, avem îngrijorări foarte mari”, a declarat președintele Alianței Anticorupție, Olga Bâtcă.

Pachetul de legi anticorupție mai conține prevederi referitoare la îmbogățirea ilicită, ce îi vizează pe funcționarii publici ai căror averi depășesc nivelul veniturilor legale, interdicția față de judecători de a comunica cu părțile aflate în proces, precum și testarea la poligraf a candidaților la funcția de judecător și procuror.