Oazu Nantoi/Cotidianul | Singurul factor care-i atribuie importanță lui Igor Dodon în fața lui Putin este angajamentul acestuia de a realiza ”Kozak-2”
-
25 Februarie 2020 09:39
Revista presei - 25 februarie.
Nicolae Negru comentează în Ziarul Național cele „100 de zile cu Guvernul Chicu și planurile mărețe ale lui Dodon. Prima concluzie pe care putem să o tragem cu această ocazie e că epitetul „tehnocrat” e de prisos, constată analistul. Atunci când Dodon are nevoie, Chicu se lasă folosit în jocurile politice, cum a fost, de exemplu, cel de vineri, gândit să împiedice opoziția să-i ceară socoteală ministrului de Externe, Aurel Ciocoi. Chicu și miniștrii săi realizează agenda și programul preelectoral al lui Dodon, având ca obiectiv principal realegerea liderului PSRM în funcția de președinte al Republicii Moldova”, atenționează autorul. Totodată, Nicolae Negru atrage atenția că premierul Chicu nu are nici propriul concept de politică externă și rezolvare a conflictului transnistrean, preluând automat tezele „echilibrate” prorusești ale lui Dodon, acceptând, de facto, sincronizarea retragerii trupelor ruse de pe Nistru cu găsirea unei soluții politice pentru reglementarea conflictului, ceea ce este egal cu acceptarea unei baze militare ruse pe teritoriul Republicii Moldova. De aceea, Chicu nu va reuși să stabilească relații normale cu Ucraina, oricâte vizite ar face acolo. El nu este perceput nicăieri, nici la Kiev, nici la Bruxelles și, cu atât mai mult, la București, ca șef de Guvern, ci ca executant al voinței lui Dodon. Aceasta compromite imaginea Republicii Moldova ca stat democratic, ca republică parlamentară. Singura schimbare e că înainte activitatea Guvernului era coordonată de Plahotniuc, iar acum e coordonată de Dodon, constată Nicolae Negru în Ziarul Național.
Într-un comentariu din Cotidianul, deputatul Oazu Nantoi, expert în problema transnistreană, scrie că „Igor Dodon, într-o manieră absolut obraznică, încearcă să ne inducă în eroare, utilizând în loc de „federalizare” tot soiul de ”autonomii largi” etc. Autorul subliniază că singurul factor care-i atribuie importanță lui Igor Dodon în fața lui Putin este angajamentul lui Igor Dodon de a realiza scenariul, convențional vorbind, ”Kozak-2” prin așa numita ”federalizare” a RM. Igor Dodon nici nu ascunde, că pe această cale, pe lângă trădarea Moldovei, se pregătește și o lovitură în spatele Ucrainei, sleite de războiul-hibrid. Dar cu adevărat catastrofal este faptul, că chiar nimeni din politicieni, inclusiv cei ”pro-europeni”, nu conștientizează că prin alipirea mecanică a două nenorociri, (una – cu ”statut juridic special”), și cu Rusia în calitate de ”garant”, se va pune capăt proiectului statalității Republicii Moldova. Cu Igor Dodon – ”președinte”,- statul Republica Moldova este unul condamnat să devină o parcelă din spațiul EuroAsiatic, cu frontiera de pe Prut păzită de grănicerii ”CSI”, conchide autorul.
Separatiștii de la Tiraspol încearcă să-și legalizeze băncile la Chișinău, titrează Deschide.md care preia un articol al portalului economic Mold-Street.md. De aproape 10 zile, autoritățile separatiste și-au reluat acuzațiile la adresa autorităților Republicii Moldova privind blocada economică și financiară a regiunii, scrie publicația. Andrei Melnik, șef adjunct al așa-zisei bănci republicane transnistrene a spus că de pe 14 februarie 2020, băncile de la Chișinău nu ar mai acceptă plăți ale unor întreprinderi din regiune, efectuate de pe conturile lor de la instituții financiare de la Tiraspol. Administrația de la Tiraspol acuză chiar de blocadă economică Chișinăul, apelând la OSCE și Rusia pentru a face presiuni asupra Republicii Moldova. Reprezentanți ai unor bănci de la Chișinău spun însă că cerințele impuse companiilor din regiunea separatistă, nu diferă de cele față de întreprinderile ce lucrează legal în Republica Moldova. În prezent în regiunea separatistă au mai rămas doar trei instituții financiare, controlate sau de autorități sau de grupul Sheriff. Acestea pot face operațiuni externe în dolari sau euro prin conturi corespondente deschise în bănci din Rusia sau Austria. Publicația menționează că de aproape un deceniu se discută despre o posibilă integrare a băncilor din regiunea separatistă în sistemul bancar moldovenesc. Această integrare este blocată însă de nedorința instituțiilor financiare de la Tiraspol de a se racorda la reglementările internaționale și naționale privind guvernanța corporativă, transparență etc.
„Televiziunea Moldova 1 a redevenit televiziunea Guvernului, titrează Jurnal.md. Săptămâna trecută în plenul Parlamentului deputatul ACUM, Igor Grosu a declarat că televiziunea națională, Moldova 1, a devenit parte a holdingului lui Igor Dodon, solicitând audierea în legislativ a conducerii companiei. Acesta s-a referit la opiniile a jurnaliștilor de investigații, Vitalie Călugăreanu și Anastasia Nani, precum că din noiembrie 2019 încoace se observă foarte clar cum această televiziune a devenit parte a holdingului președintelui Igor Dodon. Director executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei a declarat pentru jurnal.md că nu este nimic nou, pentru că televiziunea publică ultimii patru ani a a redevenit o televiziune a guvernului, cu excepția perioadei când la guvernare era Maia Sandu, atunci era o televiziune antiguvern, menționează Macovei. „Politicienii și-au înfipt ghearele în audiovizualul public și au înțeles care sunt beneficiile, numai vor să le scoată pentru a putea spăla creierii cetățenilor”.