Oamenii din stânga Nistrului, alertați de spectrul terorismului și al războiului (Reviste presei)
-
13 Mai 2022 10:02
„Oamenii din stânga Nistrului, alertați de spectrul terorismului și al războiului, titrează Gazeta de Chișinău. Au așteptat cu nerăbdare să treacă pandemia, ca să iasă din carantina instituită de autoritățile separatiste de la Tiraspol, dar acum s-au pomenit din nou izolați și amenințați de riscuri și mai grave care le afectează atât ramura agriculturii, cât și cea a turismului. Este vorba de oamenii din localitățile din stânga Nistrului, subordonate Chișinăului, care, odată cu instituirea „codului roșu de alertă teroristă” de către Tiraspol, se confruntă cu noi impedimente de deplasare. Ca să ajungă pe malul drept al Nistrului, stau câte o oră la cozi de automobile de sute de metri, în preajma posturilor de control fortificate recent cu noi blocuri de beton armat”, scrie Gazeta de Chișinău.
Despre Codul „roșu” de amenințare teroristă și libera circulație scrie și portalul Zona de Securitate. Codul „roșu” de amenințare teroristă în regiunea transnistreană a fost extins pentru încă 15 zile, până pe data de 25 mai. Acest fapt înseamnă că în continuare libera circulație și regimul Zonei de Securitate vor fi încălcate de către regimul de la Tiraspol. Doar în orașul Bender au fost instalate șase posturi: atât staționare, cât și mobile la care sunt prezenți oameni înarmați... După instaurarea codului roșu de atac terorist, numărul persoanelor înarmate s-a mărit considerabil. La fiecare post fortificat, după exploziile din 25-26 aprilie, activează câțiva colaboratori ai structurilor de forță separatiste ce nu aveau permis de activitate în zona orașului cu regim sporit de securitate, având armă la ei. Tiraspolul a încălcat astfel prevederile CUC și ale acordului din 1992, unilateral. Toate aceste posturi ilegale sunt monitorizate de organele de drept ale Republicii Moldova, iar Inspectoratul de Poliție din Bender/Tighina a raportat despre încălcarea regimul Zonei de Securitate. „Colaboratorii serviciului transnistrean cu destinație specială „SOBR” nu trebuie să se afle în zonă, ei sunt veniți din Tiraspol și activează în grupe mobile cu miliția din Bender”, a comunicat șeful Inspectoratului din Bender, Vladimir Angheluș. Potrivit regulamentul CUC, în cazul în care o parte ia decizii unilateral, Forțele de menținere a păcii trebuie să se implice, iar la modul teoretic posturile ilegal instalate trebuiau să fie eliminate de către Grupul de Intervenție al pacificatorilor. În practică acest lucru nu se întâmplă. Generalul Ion Solonenco, șeful delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control, susține că instalarea posturilor sunt doar o parte din intențiile pe care le are regimul în zonă. Aceștia în comun cu partea rusă ar dori fortificarea numărului și de pacificatori, scrie portalul Zona de Securitate.
Regimul de la Tiraspol a recurs la luare de ostatici și-și dorește eliberarea acestora în schimbul scoaterii din detenție a unui milițian din regiunea separatistă reținut în dreapta Nistrului. Într-o emisiune la Jurnal TV, experții Promo-Lex și fostul vicepremier pentru reintegrare, Alexandru Flenchea califică drept o mostră de terorism cazul „Adrian Glijin”, condamnat la închisoare în regiunea transnistreană pentru „trădare de patrie”, notează IPN. Adrian Glijin, tânărul răpit în octombrie 2020 și deținut ilegal în regiunea transnistreană, a fost condamnat de așa-numita „judecătorie supremă” din regiunea transnistreană la 13 ani și 6 luni de detenție. Familia a fost informată că tânărul e acuzat de „trădare de patrie”.
„El a fost luat ostatic. Asta se numește luarea de ostatici pentru a face schimb. A fost luat în schimbul milițianului care a fost condamnat aici pentru 15 ani pentru răpire de persoane. Este o ironie foarte amară. Cazul milițianului este încă în instanță, nu e decizie definitivă, dar persoana e închisă în penitenciar. Asta se numește terorism și luare de ostatici”, a spus ex-vicepremierul pentru reintegrare, Alexandru Flenchea în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la JurnalTV. Experții Promo-LEX spun că încă în octombrie 2020 Adrian Glijin a fost răpit de cinci persoane mascate, de pe un câmp din apropierea localității Cuzmin, raionul Camenca.
Publicația Anticorupție revine la „Frauda bancară: Amânare de patru luni în dosarul sustragerii a 100 de milioane USD din Banca de Economii”, titrează publicația. Judecătoria Chișinău a anunțat, miercuri, o pauză de patru luni în procesul de judecare a cazului delapidării a 100 milioane de dolari de la fosta Bancă de Economii, implicată în frauda bancară. Următoarea ședință de judecată a fost programată pentru 19 septembrie 2022. Anticorupție amintește că cei patru figuranți în acest dosar sunt învinuiți de escrocherie în proporții deosebit de mari în interesul unei grupări criminale organizate. Lor li se incriminează că în perioada anilor 2013-2014 au participat la sustragerea a 100 milioane de dolari din Banca de Economii, aflată atunci în proces de lichidare. Inculpații au fost reținuți la începutul lui decembrie 2020, iar acum sunt judecați în stare de libertate.