„De ce vorbim de genocidul poporului armean, a poporului evreu, dar niciodată nu am avut îndrăzneala de a vorbi despre genocidul populației din Basarabia? În contextul în care a pierit aproape un milion din populație, în contextul în care deportările au fost făcute în câteva valuri, a fost distrus potențialul intelectual și cel reproductiv al populației, acesta nu este un genocid? Populația a supraviețuit probabil din dorința de a înfrânge un neadevăr promovat față de cei care s-au identificat cu națiunea română. Basarabenii au fost muncitori și iubitori de pământul de pe care au provenit. Dorința de reveni la rădăcini a persistat la fiecare generație.  Totodată, au fost create familii care să supraviețuiască în anii mai puțini rodnici. În agricultură, au supraviețuit mai bine familiile numeroase. Paradoxal, pentru că erau mulți și consumau mult, dar puteau face lucrările agricole în timp, ceea ce le oferea șanse de a obține roade mai mari”...

Studiul conturează patru probleme demografice majore cu care se confruntă Republica Moldova din 1991 până în prezent – depopularea, criza reproducerii, migrația și îmbătrânirea populației, care afectează dezvoltarea economică a statului:

„Ni se cer opiniile noastre ca experți, dar instituțiile statului rămân puțin axate pe expertizele pe care le facem. Ni se cer mecanisme de redresare, dar se selectează doar cele ce corespund viziunilor lor politice, mai puțin se conștientizează  realitățile demografice. Vin pentru patru ani la conducere, după care lasă de izbeliște dezvoltarea demografică. Mă refer la toate guvernările care au fost, după 90, sau cele recente, dar și cele care vor veni. E foarte mare discrepanța dintre ceea ce propunem și ce rămâne ca parte componentă a politicelor demografice ale statului. Măsurile sunt superficiale, nu reflectă tendințele demografice care au loc, sunt de scurtă durată. Deseori se urmărește efectul politic. O spun deschis, pe șleau, că pe alocuri suntem învârtiți  în jurul degetului de către guvernanți, când insistăm asupra unor măsuri mai radicale, profunde, pentru a vedea efectele redresării. Redresarea demografică e de lungă durată. Efectele nu le putem vedea într-un an, după ce s-au implementat. Iată de ce și actuala guvernare când spune de „Casa 1”, „Casa 2”, „Casa 3”, sunt doar bule de aer în fața poporului ca să creadă că ceva se întreprinde”.