Solicitat de agenție, directorul Muzeului Național de Artă al Moldovei, Tudor Zbârnea a menționat că expoziția reunește 34 de lucrări de artă plastică din colecția Muzeului de Artă Brașov semnate Hans Mattis-Teutsch (10 linogravuri, nouă acuarele, patru pasteluri, opt lucrări de statuarie mică și trei picturi de șevalet). ”Este un artist al avangardei românești, care s-a manifestat în modul cel mai serios în pictura de avangardă, un artist cu o individualitate foarte vizibilă”, a subliniat Tudor Zbârnea.

La rândul său, directorul Muzeului de Artă din Brașov, Radu Popica, curatorul expoziției, a afirmat că Hans Mattis-Teutsch a fost personalitate polivalentă (pictor, grafician, sculptor, teoretician al artei și poet). ”Este un artist complex, reprezentativ pentru avangarda artistică a Europei Centrale. A fost marcat de diverse curente artistice ale vremii. A testat noile forme de expresie artistică. Hans Mattis-Teutsch s-a mișcat în direcția avangardei spre constructivism”, a mai spus Radu Popica. În context, criticul de artă Tudor Stăvilă a remarcat că Hans Mattis-Teutsch este un nume foarte bine cunoscut în arta europeană și unul dintre cei mai mari pictori abstracționiști.

Hans Mattis-Teutsch (1884-1960) începe studiile de artă la Brașov. Ulterior frecventează, timp de un an, cursurile Școlii Naționale Regale de Arte și Meserii din Budapesta și studiază în cadrul secției de sculptură a Academiei Regale de Arte Frumoase din München (1902-1905). Între anii 1905-1908 locuiește la Paris. 

În anul 1917 deschide prima expoziție personală la galeria Ma. După război colaborează cu Abstrakte Gruppe der Sturm (Berlin) și A bis Z Gruppe (Köln). Expune la galeria Der Sturm (1921-1925). În țară a expus la Cluj și București, în anul 1924 participând la Expoziția Internațională de Artă a revistei ”Contemporanul”. În 1928 a participat la Expoziția Abstractă Internațională de la Berlin. În 1931 a publicat ”Ideologia Artei”, lucrare teoretică în care și-a expus concepția despre artă.

Începând din 1933 până în 1944, s-a retras din viața publică pe fondul unor probleme familiale și a ascensiunii extremismului. După război a îndeplinit un rol important în relansarea vieții artistice a Brașovului prin înființarea unui sindicat al artiștilor și a unei academii libere de pictură, participând la expozițiile colective organizate în oraș. Între anii 1950-1953 este exclus din viața expozițională, datorită refuzului de a se conforma dogmelor realismului socialist. După 1955 revine și ocupă funcția de președinte al U.A.P. - filiala Brașov. 

Expoziția va fi deschisă până la  5 septembrie.