Cel mai des, corupția generează încălcarea dreptului la viață, la apărare și la un proces echitabil, dreptul la educație, la sănătate, la proprietate și la protecție socială, a subliniat unul dintre autorii studiului, Sergiu Ostaf, invitat în cadrul emisiunii Nodul Gordian, de la Radio Chișinău. Indiferent de faptul dacă este vorba despre acte individuale de corupție sau corupție sistemică, acest fenomen are impact negativ asupra drepturilor omului, a subliniat expertul.

Acest studiu demonstrează, probabil că pentru prima dată nu doar în Republica Moldova, dar în Europa și în lume, legătura cauzală directă între actele de corupție și drepturile omului. Vorbim despre actele individuale de corupție, atunci când cineva cere mită, adică un agent public cere mită de la un beneficiar sau un titular al drepturilor, sau atunci când există o înțelegere între un agent public și un intermediar. Vorbim și despre existența unor carențe de sistem, cum ar fi organizare instituțională, cum ar fi deficiențele în legislație în cadrul instituțional, care, de fapt, creează și deschid oportunități pentru actele individuale de corupție și favorizează, dar și impun agenților publici, ei sunt nevoiți să întreprindă aceste măsuri pentru a se conforma unor aranjamente de ordin instituțional. Al treilea element, complementar primelor două, adică actelor individuale de corupție și deficiențelor instituționale, este așa-numita corupție politică. Acea care, prin adoptarea legilor, prin reducerea din capacitatea financiară de a realiza anumite obligații, facilitează și condiționează încălcarea drepturilor omului în masă, în sistem. Acestea sunt trei aspecte distincte examinate în studiu și toate acestea trei, cumulativ, contribuie la încălcarea drepturilor omului.