Ministerul Educației a propus 7 modele educaționale, ce prevăd inclusiv învățarea pe schimburi, educația la distanță și prezența fizică la lecții, din care fiecare instituție urmează să aleagă ce va putea aplica mai eficient pentru preveni îmbolnăvirile de coronavirus. În acest context, Natalia Grîu a subliniat că fiecare instituție își poate crea un model de activitate personalizat.

”În baza acestor modele, poate fi creat un model personalizat sau mixt, așa cum îl vede instituția de învățământ. Adică, pentru clasele liceale poate fi un model alternat, în care elevii vin cu săptămânile la școală, pentru clasele primare poate fi o altă opțiune, adică să vină în anumite zile, iar în altele să stea acasă. Nu batem în cuie o decizie pentru toate școlile. Fiecare școală decide cum este mai bine și deciziile pot fi diferite pentru diferite trepte de școlarizare. Important este să fie un model funcțional, care să asigure conectarea la procesul de învățare a tuturor copiilor, chiar și a celor cu cerințe educaționale speciale”, a spus Natalia Grîu.

În municipiul Chișinău, pentru școlile cu mulți elevi cel mai eficient ar fi un model mixt, cu grafic special al prezenței elevilor în școală, cu distanțarea băncilor, cu deschiderea tuturor ușilor de acces, pentru a evita aglomerările, a declarat directorul Liceului teoretic român-francez ”Gheorghe Asachi”, Boris Volosatîi. Potrivit lui, în cazul unor infectări, procesul de studii ar putea fi organizat parțial on-line.

”O să fie, inevitabil. Dar cred eu că poate fi izolată o clasă, poate fi restricționat accesul celor care au fost în contact cu cei din această clasă. Sistemul de cabinete va fi înlocuit cu sistemul de clase, lucru care va limita mișcarea pe coridoare. Acest lucru va ușura activitatea de prevenire a infecțiilor. Dar dacă se va întâmpla să se infecteze cineva, se poate de lucrat cu o clasă aparte la distanță sau cu câteva clase”, a spus directorul Liceului ”Gheorghe Asachi”.

În acest context, experta în domeniul sănătății publice, Ala Tocarciuc, a subliniat că ar fi fost necesară elaborarea recomandărilor pentru școli, în funcție de condițiile pe care le au acestea pentru a asigura securitatea biologică.

”Cele care au veceu și apă în încăpere și cele care nu au, care au aer condiționat și care nu au, care pot să plasa lămpi ultraviolete și care nu pot. Eu aș face un chestionar de evaluare și aș împărți școlile în grupuri și, respectiv, pe partea de securitate biologică recomandările le-aș da diferențiat. Dacă este apă și săpun și veceu în încăpere – asta e o situație, dacă copiii se duc afară – asta e altă situație și măsurile sunt diferite”. Ala Tocarciuc a mai opinat că pentru elevi cea mai potrivită ar fi purtarea vizierelor, și nu a măștilor sau mănușilor, deoarece acestea sunt mai ușor de suportat de către copii și de dezinfectat. Dar pentru asta este necesar ca elevii să ajungă până la școală purtând măști, iar la intrare să li se măsoare febra, a subliniat experta. ”Ce am văzut în alte țări – majoritatea copiilor, inclusiv cei mici, sunt cu viziere”, a precizat Ala Tocarciuc.

La acest subiect, reprezentanta Ministerului Educației, Natalia Grîu, a punctat că mănușile nu vor fi obligatorii, iar în ceea ce privește măștie, sunt așteptate recomandările specialiștilor. ”Absolut sigur – fără mănuși. Elevii și profesorii nu vor purta mănuși. Rămâne să ne precizeze ANSP și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale dacă va fi necesară purtarea măștii, în special pentru copiii din clasele primare”.