Autoritatea Națională de Integritate sau inspectorul de integritate constată diferența substanțială între veniturile realizate și averea dobândită. Această diferență este de 20 de salarii medii pe economie. În cazul în care se constată, se emite actul de constatare, se transmite în instanța de judecată în vederea confiscării civile a averii nejustificate sau a unei părți a averii nejustificate. Cauze transmise în instanțe nu sunt pentru moment, dar sunt proceduri de control pe diferență substanțială.

În prezent ANI are în gestiune 22 de dosare în care sunt vizați deputați, 15 – judecători și 20 – procurori, pe care speră să le finalizeze până la sfârșitul anului, a mai spus reprezentantul ANI.

Experta anticorupție, Mariana Kalughin, a subliniat că există în continuare lacune legislative care trebuie remediate pentru a eficientiza activitatea ANI și că Autoritatea trebuie să-și extindă aria controalelor, așa încât să poată verifica și cazurile când demnitarii își înregistrează averile pe numele altor persoane și nu le declară oficial.

„ANI ar trebui să insiste și pe lângă organele fiscale și să fac tot ce e posibil, ca să fie extinsă aria de control și asupra rudelor, atunci când este cazul. De exemplu, un funcționar și-a înscris pe numele mamei sale, care este pensionară, fostă profesoară, un imobil valoros. În cazul acesta, ar fi trebuit să înceapă un control fiscal, de văzut de unde această persoană, într-adevăr, a avut bani.”