Contează, totuși, că Șor e cu Rusia, e „neutru” și nu îl condamnă pe Putin pentru războiul declanșat în Ucraina. Alegerile din Autonomia Găgăuză au mai demonstrat, dacă mai era nevoie, că Comratul se consideră atât de autonom încât își șterge picioarele de instituțiile statului Republica Moldova.

Liderii de la Comrat se comportă ca și cum s-ar afla în afara statului moldav, ca și cum legalitatea surselor de finanțare a campaniei electorale, obligația de a asigura alegeri democratice, libere și corecte, nu i-ar privi. Să vedem cum va răspunde Chișinăul. „Șorizarea” Republicii Moldova trebuie oprită, conchide Nicolae Negru.

Apartament de 47 m², cinci mii de euro cadou la ziua de naștere a copilului și promisiuni de consolidare a relațiilor cu Kremlinul. Cine este Evghenia Guțul, câștigătoarea alegerilor pentru funcția de bașcan, scrie Agora.md. Evghenia Guțul este juristă de profesie și are 37 de ani, după cum se arată în datele biografice, prezentate la Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei.

Ea este candidata Partidului „ȘOR”, al cărui lider, Ilan Șor, se ascunde de justiția Republicii Moldova, unde are de ispășit o condamnare de 15 ani de închisoare cu executare pentru cumul de infracțiuni, inclusiv escrocherie. În declarația de avere depusă la Comisia Electorală Central de la Comrat, candidata arată că a obținut în ultimii doi ani un venit din salariu de 4 243 de lei și 15 300 de lei - indemnizație pentru creșterea copilului. Soțul său a avut în doi ani un venit de 140 de mii de lei. Evghenia Guțul arată că a primit o donație de 20 de mii de euro, iar unul dintre copiii săi a primit 5 mii de euro drept cadou cu ocazia zilei de naștere.

R. Moldova se retrage din Adunarea interparlamentară a CSI. NeswMaker scrie că Președintele Parlamentului Igor Grosu a anunțat că a luat decizia a iniția procedura de retragere a Republicii Moldova din Adunarea interparlamentară a Comunității Statelor Independente (CSI). Declarația a fost făcută pe 15 mai.

„După 30 de ani a devenit foarte clar că aflarea Republicii Moldova în structurile CSI nu ne-a ajutat să rezolvăm conflictul transnistrean, nu ne-a ajutat să scoate armata rusă de pe teritoriul Republicii Moldova. (…) După ce o țară fondator a CSI, Federația Rusă, a atacat în mod barbar alt stat fondator, Ucraina, această organizație nu se mai poate numi drept comunitate”, a mai spus el. Grosu a menționat că retragerea Moldovei din CSI este un prim pas, urmând evaluați și alți pași în acest sens: „CSI este o organizație creată de Rusia. (…) Noi nu mai putem sta la o masă de discuție cu un stat agresor”, a conchis Grosu.

Cine se teme de adunarea din 21 mai? se întreabă Mirecea V Ciobanu în Gazeta de Chișinău. Se revoltă – absolut logic – Moscova; se opun adunării grupările declarate partide politice, dar îndeplinind, de fapt, comanda Kremlinului: destabilizarea situației și descurajarea parcursului proeuropean al Chișinăului. Se opune vehement Sputnik-ul rusesc, pe undele căruia, recent, unul dintre liderii „patrioților moldoveni” protesta cu spumă la gură împotriva adunării (recte: își manifesta devotamentul față de patronii de la Moscovia).

Se opune cu duritate Tiraspolul, și, ca exemplu exponențial, un faimos pe timpuri „interfrontist” de la Chișinău, aciuat de mai multă vreme în Transnistria. Nimic nou sub soare! Se opune activ acestei întruniri adunătura ciudată, dar agresivă, de oameni plătiți de fugarul Șor și patronii săi războinici, care și-au pus în plan re-anexarea Basarabiei. Se opune bașcanul găgăuz în exercițiu, Irina Vlah, și se opun liderii unor partide care au vrut să fie prezenți în piață… dar nu li s-a promis și microfonul. Publicistul scrie că oricât de eficienți am fi pe terenul nostru profesional, niște lucruri nu se vor rezolva de la sine și, uneori, fie și rar de tot, e nevoie de noi, de oamenii cetății, indiferent de preferințe politice.

Dacă privim onest și detașat, vom înțelege că multe lucruri, inclusiv, privind destinul și parcursul nostru (geo)politic, nu atât le-am cucerit, cât ni s-au dat. Și atunci fiecare dintre noi de ce nu am face un minim efort, ieșind din spațiul de confort (și de cârcoteli sterile), contribuind, prin prezența fiecăruia, la imaginea noastră comună ca oameni care ne dorim integrarea în lumea civilizată, ca șansă de a ne salva ființa și a ne garanta independența de fosta metropolă, azi cel mai feroce agresor din istoria veacului?

Ziaruld e Gardă scrie că guvernul dorește declararea neconstituționalității Partidului Șor și a ajuns cu această sesizare în fața Curții Constituționale, pe care o examinează începând cu data de 10 mai. În sesizare se menționează că „acțiunile Partidului Șor nu cad sub incidența garanțiilor aferente dreptului la liberă asociere și la libertatea opiniei și a exprimării, și urmează a fi considerate ca acțiuni contrare identității constituționale a R. Moldova, a intereselor sale naționale și, intrinsec, suveranității și independenței statului”. Este o premieră pentru R. Moldova și pentru justiția din R. Moldova, astfel că am decis să-l abordăm mai în detalii, în cadrul a două ediții.
Un prim interviu în cadrul Podcast ZdCe este cu Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale, în prezent – expert la Societatea Germană pentru Cooperare Internațională, pentru Asia Centrală, în domeniul promovării statului de drept.

Mold-Street explică din ce face bani cea mai mare companie de stat din telecomunicații. În anul 2022, Moldtelecom, principala companie a statului în domeniul telecomunicațiilor, a înregistrat venituri de 1.687 milioane lei, în scădere cu aproximativ patru milioane lei comparativ cu anul 2021, arată raportul financiar anual

Datele publicate de operator relevă că anul trecut grosul veniturilor a fost obținut din prestarea de servicii Internet și IPTV – peste 60,6% (1,023 miliarde lei), în timp ce în 2021 cota era de 57,9%.