Moscova amenință Moldova, prin vocea unor reprezentanți ai Dumei de Stat de la Moscova, cu distrugerea statului, deoarece o eventuală aderare a Moldovei la NATO ar reprezenta o „amenințare la adresa securității” Rusiei, scrie DW. Amenințarea a fost proferată de către președintele Comisiei Dumei de Stat a Rusiei pentru afaceri cu CSI, Leonid Kalașnikov, după ce președinta Maia Sandu a admis, la Davos, că Moldova ar putea renunța la neutralitate în favoarea integrării într-o „alianță mai mare”. Kalașnikov a menționat că „dacă Moldova vrea să-și distrugă propriul stat, aceasta este cea mai bună cale. A reacționat și prim-vicepreședintele Comisiei pentru afaceri internaționale a Dumei de Stat a Rusiei, Svetlana Jurova. Ea a spus că Moldova a supărat Rusia de mai multe ori în ultima vreme cu deciziile pe care le-a luat și a cerut Ministerului rus de Externe să reacționeze, inclusiv la ultima declarație a Maiei Sandu despre NATO. Autoritățile de la Chișinău nu au reacționat deocamdată la amenințările celor doi exponenți ai regimului de la Moscova. 

Ministrul Apărării Anatolie Nosatîi susține că discuțiile privind revizuirea statutului de neutralitate sunt apanajul politicienilor, iar o eventuală decizie privind aderarea la o alianță militară trebuie luată după un amplu proces de consultare cu cetățenii, citim în NewsMaker. Nosatîi declară că Moldova nu este pregătită pentru aderarea la NATO, iar polemicile create în jurul acestui subiect sunt parte a războiului hibrid. 

Publicația amintește că pe 20 ianuarie, secretarul general adjunct NATO Mircea Geoană a declarat că Republica Moldova încearcă să iasă din sfera de influență a Federației Ruse, iar NATO, UE și Bucureștiul o vor ajuta în acest demers.

Tot pe 20 ianuarie, președinta Maia Sandu a declarat că „acum, există o discuție serioasă despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianță mai mare”. 

Ziarul Național dă noi detalii despre dezmățul de la „Moldovagaz”. Cum s-au „evaporat” gaze de peste 2 MILIARDE de lei și de ce rămân în funcții persoane care au DISTRUS documentele privind construcția luxosului sediu de 500 de milioane de lei. Ziarul scrie că  membrii Comisiei economie buget și finanțe din Parlament au audiat marți raportul Curții de Conturi privind auditul efectuat la compania „Moldovagaz”. Parlamentarii, în frunte cu vicepreședintele comisiei parlamentare, Radu Marian, au rămas uimiți de încălcările care au fost admise în administrarea companiei moldo-ruse, în care Guvernul deține 35,33%. „Constatările raportul sunt deosebit de grave. Ele sunt multe și o să le separ în patru „locuri” mari de constatări: 1. investiții/cheltuieli neconforme și dubioase, 2. risc mare de neveridicitate a datoriilor invocate de „Gazprom” către malul drept; 3. situația din jurul rețelelor de distribuție - deși „Moldovagaz” deține sub 35% din rețele, compania moldo-rusă controlează în întregime rețeaua; 4. pierderile în rețea în valoare de 2 miliarde de lei în perioada 2011-2021”, a punctat Radu Marian.
Potrivit parlamentarului, investițiile nefundamentate de SA „Moldovagaz” și neacceptate de ANRE în scopuri tarifare au fost stabilite la 815 milioane de lei.

Anunțul Procuraturii Anticorupție de a nu contesta sentința de achitare a fostei viceguvernatoare a BNM Emma Tabîrță și a altor trei foști angajați ai instituției în dosarul „Laundromat”, este un alt subiect ce se regăsește în publicațiile de la Chișinău. ZDG subliniază că cei patru au fost achitați în dosarul penal pornit pen­tru neglijență în ser­vi­ciu, admisă în peri­oada 2010-2014, care ar fi con­di­țio­nat spă­la­rea a 22 miliarde de dolari din Fede­ra­ția Rusă prin inter­me­diul băn­cii „Mol­din­con­bank” (dosarul Laundromat n.red.).

Mold-street scrie că Procuratura Anticorupție susține că, din motiv că nu s-a constatat faptul infracțiunii incriminate, nu va contesta sentința în cauză, considerând că aceasta nu este ilegală sau neîntemeiată.  Potrivit actului de învinuire, angajații menționați ai BNM, în perioada anului 2011 - 2014, au neglijat atribuțiile de serviciu legate de supravegherea activități Moldindconbank, fără a reacționa la timp față de tranzacțiile în proporții deosebit de mari, care au avut caracter tranzitoriu, prin intermediul conturilor corespondente ale Băncilor din Federația Rusa, deschise în Moldindconbank, în/din adresa debitorilor indicați în încheierile privind asigurarea executării și aplicării sechestrului pe mijloacele bănești, emise de executorii judecătorești, acțiuni pretins ilegale ce fac obiectul investigației într-o altă cauză penală numită generic „Laundromat”, care la moment se află pendinte la faza de urmărire penală.