Dacă vrea să garanteze securitatea cetățenilor și să asigure dezvoltarea economică, Republica Moldova trebuie să renunțe la statutul de neutralitate. Declarația a fost făcută de deputatul PAS, Oazu Nantoi, în cadrul emisiunii „Dialog Deschis”. El subliniază că nu vom fi în stare să atragem investiții străine atât timp cât nu ne vom asigura securitatea și stabilitatea, iar aceste lucruri nu sunt garantate de statutul de neutralitate.

„Rusia e singurul stat care încalcă suveranitatea și integritatea Republicii Moldova, este stat agresor, condamnat prin rezoluție de Adunarea Generală a ONU. Noi, ca să ne asigurăm securitatea, trebuie să renunțăm la acest statut de neutralitate, care nu rezolvă nicio problemă. Noi, în societate, trebuie să ne trezim din somnul cel de moarte și să discutăm”, a subliniat Nantoi.

Potrivit deputatului, doar dacă vom intra sub umbrela NATO vom putea să oprim exodul populației, pentru că atunci vor veni investitori serioși în Republica Moldova, care vor crea locuri de muncă bine plătite. Până atunci, Rusia va folosi statutul de neutralitate inclus în Constituție pentru „a certa” Chișinăul pentru că își consolidează Apărarea și participă la exerciții multinaționale, spune oazu Nantoi, citat de Deschide.md.

Comentatorul politic Anatol Țăranu scrie, într-o analiză pentru agenția IPN, despre reziliența militară a Republicii Moldova, în contextul aderării la Uniunea Europeană și explică cum poate UE să-și apere membrii. Autorul subliniază că, prin oferirea asistenței financiare pentru Republica Moldova, UE contribuie și la modernizarea forțelor armate ale acesteia, și la îmbunătățirea infrastructurii de securitate. Chiar dacă UE nu reprezintă o alianță militară, comunitatea europeană stipulează în tratatele sale de funcționare și prerogative care vizează nemijlocit menținerea și aprofundarea rezilienței militare a membrilor săi.

Astfel, articolul 42.7 al Tratatului UE, care acoperă cazurile de agresiune împotriva unui stat membru UE, prevede solidaritatea comunității cu țara membră supusă unui act de agresiune militară. Conform acestui articol al Tratatului UE, dacă un stat membru este vizat de un atac armat, celelalte state europene trebuie să îi ofere asistență prin toate mijloacele avute la dispoziție. Însă, în toată perioada existenții UE, acest articol al Tratatului niciodată nu a fost pus în funcțiune, pentru că scopul constituirii Comunității era acela de a îndepărta țările fondatoare de război, explică autorul. Totodată, el remarcă faptul că articolul 42.7 al tratatului UE, nefolosit până acum, are ca filosofie aceiași abordare cu articolul 5 al tratatului NATO, care prevede implicarea obligatorie a Alianței Atlanticului de Nord în apărarea oricărui membru al său supus agresiunii militare.

Privită din această perspectivă, aderarea Republicii Moldova la UE, cu siguranță, va aduce la amplificarea considerabilă a rezilienței militare a statului moldovenesc, chiar dacă garantarea sigură a securității militare poate fi realizată doar prin aderarea la NATO. În condițiile în care adepții aderării la NATO sunt în minoritate în societatea moldovenească, sprijinul UE este esențial pentru Republica Moldova care se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește reziliența sa militară, subliniază Anatol Țăranu.

Ziarul de Gardă analizează ce consecințe ar putea avea pentru Republica Moldova controlul ucrainean asupra stației de tranzit al gazelor din Sudja.

După ce, pe 6 august, forțele ucrainene au intrat în regiunea Kursk și au luat sub control stația de tranzit a gazelor din Sudja, pe unde trec zilnic peste 40 de milioane de metri cubi de gaze, inclusiv spre regiunea transnistreană, au devenit incerte livrările de gaze rusești prin Ucraina. Ziarul de Gardă a discutat cu expertul în energetică Eugen Muravschi, de la WatchDog, și cu Dionis Cenușă, expert asociat la Centrul pentru Studii Est-Europene din Vilnius, despre posibilele consecințe pentru Republica Moldova, despre probabilitatea măririi prețurilor la gaze și despre măsurile pe care trebuie să le ia autoritățile pentru a asigura țara noastră cu resurse energetice.

Dionis Cenușă susține că „o criză a gazelor pentru regiunea transnistreană și una energetică pentru toată Republica Moldova ar putea crea premise pentru a discuta subiecte de ordin economic și parțial politic în contextul reglementării conflictului transnistrean”.

La rândul său, expertul Eugen Muravschi consideră că „autoritățile trebuie să se asigure că vor putea contracta, în caz de urgență, suficient gaz pentru a acoperi cel puțin consumul casnic din regiunea transnistreană pentru a preveni o criză umanitară. Asta înseamnă inclusiv stocarea de pe acum a unor rezerve de gaze în depozitele din România și din Ucraina. Aprovizionarea malului drept nu depinde de tranzitul prin Sudja”, mai subliniază expertul.