Potrivit expertului, când vorbim despre economiile nete ale moldovenilor vorbim despre suma tuturor depozitelor la bancă, minus creditele luate de la bănci și instituțiile nebancare. „Ne imaginăm că într-o zi un moldovean se duce la bancă, sustrage toate depozitele din bănci, apoi întoarce toate creditele luate. Deci suma care rămâne sunt economiile nete”, a explicat expertul. Astfel, economiile nete ale moldovenilor în luna septembrie au ajuns la 19,4 miliarde de lei. Valoarea maximă a fost atinsă în 2015 când economiile nete au fost de 25,4 miliarde de lei. După, au avut o cădere continuă. Cel mai mult a scăzut în 2021 - la 19,1 miliarde de lei, fiind determinată de creditarea fără precedent provocată de dobânzile reduse la credite. Din iulie 2021, Banca Națională a Moldovei (BNM) a început să ridice rata de bază, pentru a descuraja creditare și a încuraja economiile populației. Acest proces trebuia să ducă la creșterea economilor nete, dar războiul din Ucraina a speriat o parte din deponenți, care și-au retras depozitele din bănci. Drept consecință în primul trimestru al acestui an a fost înregistrată o scădere a economiilor nete – până la nivelul de 18,5 miliarde de lei. În trimestrul II am avut o ușoară creștere - 18,8 miliarde de lei. În trimestrul III – 19,4 miliarde de lei. „Prin politica sa monetară, BNM a dorit să descurajeze  împrumuturile și să încurajeze depozitele, cea ce și putem observa în trimestrul III al acestui an. Sunt mai multe depozite la bancă, mai puține împrumuturi, în felul acesta cresc economiile nete”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță susține că în anii 2013, și în mod special în 2014, depozitele cetățenilor în bănci creșteau mai repede decât împrumuturile pe care le luau. În 2014 economiile nete ale populației au crescut cu 4,4 miliarde de lei. Oamenii au depus în bănci 5,9 miliarde de lei și au luat credite de 1,5 miliarde de lei credite. În 2021 a fost înregistrat un anti record. Oamenii și-au mărit depunerile în bănci sub formă de depozite cu 5,2 miliarde de lei, însă soldul creditelor a crescut cu 8,3 miliarde de lei. Consumul excesiv al populației, inclusiv bazat pe credite a fost unul din factorii care a alimentat inflația ridicată în Moldova, cea ce a dus la înăsprirea politicii monetare a BNM, ca să descurajeze împrumuturile și să încurajeze economiile. În primul trimestru al anului curent, deși a fost efectul războiului din Ucraina, depozitele au crescut cu 0,5 miliarde de lei, iar creditele - cu 1,1 miliarde de lei. Din trimestrul II, din cauza înăspririi politicii monetare, cu 1,6 miliarde de lei au crescut depozitele, iar creditele cu 1,3 miliarde de lei. În trimestrul III – creșterea depozitelor au fost de 0,7 miliarde de lei, iar creditele de 0,1 miliarde de lei.

Economistul a mai menționat că în trimestrul III din acest an a fost înregistrat un record al depozitelor noi ale cetățenilor. Depozitele noi au constituit 10,3 miliarde de lei, fiind influențate de creșterea dobânzilor la depozite datorate înăspririi politicii monetare de către BNM. De fapt, moldovenii au repus banii din nou în bănci la dobânzi mai ridicate. În 2021 dobânda medie trimestrială a ajuns la cel mai mic nivel din istoria țării – de 3,6% pentru lei moldovenești, iar în valută – 0,4%. Acest fapt era descurajatori pentru depozite și încuraja împrumuturile. În prezent dobânda medie trimestrială este de 13%, sau de 3,5 ori mai mare decât acum un an. „Sunt depozite la care media este 15%, chiar și mai mult. Creșterea dobânzii medii ponderate de 3,5 ori a încurajat populația să depună banii la bancă. Pe de o parte, s-au scumpit creditele și moldovenii nu doresc să se mai împrumute, iar pe de altă parte s-a scumpit dobânda, iar moldovenii doresc să depună bani la bancă”, a menționat economistul.  

Despre dobânzile medii ponderate, analistul economic a afirmat că acestea au o tendință clară de a se diminua în timp. În 2000 a fost minimă 25%, maximum 27%. Anul trecut 3,5% maximum 5%. Anul acesta, a fost la începutul anului 5,5%, iar acum maxima a ajuns la 14,1%, cu tendință clară de creștere.

Potrivit expertului, atunci când se depun banii la bancă oamenii se gândesc că la anul o să primească dobânda. Însă, uneori dobânda este absorbită de inflație. În toată istoria țării, a fost dobânda negativă în 2000, iar în acest an va fi cea mai negativă dobândă anticipată vreodată. Chiar dacă este 14% rata dobânzii, în condiția în care inflația este de 35%, moldovenii vor avea mai puțini bani. Cel mai mult au pierdut oamenii anul trecut, deoarece aveau depuneri la bănci cu 5%, iar anul acesta inflația este 35%. O pierdere de peste 22%. În acest an la o dobândă de 14%, vor fi estimate pierderile sau câștigurile în funcție de nivelul inflației care va fi. Anul acesta este un an de echilibru.

Economistul a mai opinat că anul trecut moldovenii au avut în bănci aproape 56 de miliarde de lei. În septembrie, anul curent – 53,6 miliarde de lei. Însă 14,5 miliarde de lei sunt bani ținuți în bănci fără dobândă. Circa 2 miliarde de lei pierduți deoarece țin banii la bancă fără dobândă, care în acest an este deja 14% anual. Din cele 39 de miliarde de lei care sunt depozite la bancă, în jur de 8 miliarde de lei sunt bani ținuți la o dobândă foarte redusă. „Practic jumătate din toți banii care sunt ținuți de către moldoveni în bănci stau fără dobândă sau la dobândă redusă. Dacă în 2013 doar 6% din toți banii pe care moldovenii îi țineau în bănci erau fără dobândă, astăzi sunt 27%. Când era dobânda 5% pierderea era de 650 de milioane de lei anual. Anul acesta,  la o dobândă de 14%, pierderile sunt de circa 2 miliarde de lei”, a estimat economistul.

Analistul economic a mai remarcat că au scăzut depozitele în acest an, dar nu din contul depozitelor fără dobândă, dar a celor cu dobândă. Depozitele fără dobândă din contra au crescut.