Moldova, între „ruskii mir” și Europa (Revista presei)
-
20 Mai 2022 09:56
Discursul Maiei Sandu, ținut miercuri, în Parlamentul European de la Bruxelles, a fost o revelație – spun martorii oculari ai evenimentului, scrie Vitalie Călugăreanu într-un articol publicat de DW. Dezinvoltura, vestimentația, senzația de timiditate elegantă cu care a intrat în sală, percutanța ideilor, temele pe care le-a atins, accentele pe care le-a pus au concurat la succesul evoluției sale în fața europarlamentarilor, comentează publicistul. De asemenea, Maia Sandu nu a lăsat niciun dubiu asupra unei cereri esențiale de care depinde mișcarea RM spre lumea liberă. Vitalie Călugăreanu remarcă faptul că a apărut un „stil Maia Sandu” în politică și, care înseamnă: simplitate, sinceritate, sportivitate, toate acestea altoindu-se pe o certă valoare individuală, pe care publicul o sesizează negreșit. Actul de guvernare este mult mai dificil decât o ieșire spectaculoasă la rampă, dar aceasta fixează niște așteptări pentru întreaga echipă, care nu are dreptul să coboare nivelul. Ești obligat să-i corespunzi.
Nicolae Negru observă în Ziarul Național că în discursul ținut în Parlamentul European, Maia Sandu a spus câteva lucruri foarte neplăcute, iritante, pentru Moscova: că războiul Rusiei împotriva Ucrainei „nu are nicio justificare și trebuie oprit”; că „Crimeea este Ucraina, Donbas este Ucraina, Kiev este Ucraina și vor fi întotdeauna”; că trupele ruse trebuie retrase de pe teritoriul Republicii Moldova, pentru că încalcă „neutralitatea și independența” ei. Altădată, o asemenea declarație răsunătoare ar fi provocat o criză de nervi nu numai la Moscova, ci și la Tiraspol. De data aceasta, însă, Kremlinul s-a prefăcut că nu a auzit nimic. Doar șefa departamentului de presă al MID-ului, Maria Zaharova, a ieșit la rampă și a spus, fără vreo legătură aparentă cu discursul Maiei Sandu din Parlamentul European, că unele acțiuni și declarații ale Chișinăului determină Rusia să pună la îndoială atașamentul real al conducerii Republicii Moldova pentru statutul de neutralitate și relații pragmatice, reciproc avantajoase cu Rusia.
Potrivit lui Nicolae Negru, ar fi naiv să credem că Moscova a înghițit gălușca și nu va lăsa fără răspuns „atentatul” Maiei Sandu la trupele ruse „eliberatoare” în Ucraina și „pacificatoare” în Republica Moldova. Ea e nevoită să ascundă piatra răzbunării în sân, nereușind să înfrângă rezistența armatei ucrainene.
Dacă Moscova pune la cale o nouă destabilizare în Republica Moldova, vom afla curând, urmărind comportamentul politicienilor de la Comrat.
Moldova, între „ruskii mir” și Europa, este titlul articolului semnat de Vitalie Cionanu în Europaliberă.org. Acesta scrie că în Republica Moldova ai mereu senzația că istoria se combină cu actualitatea, e un loc pe harta lumii în care se merge în cercuri, se reiau scenariile, se confirmă vechi predicții și constatări. România susține consecvent Republica Moldova, lansează proiecte de infrastructură și interconectare energetică, oferă ajutoare financiare consistente, alături de alte țări și instituții occidentale, pentru dezvoltare și modernizare, pentru ancorarea noastră în spațiul european. „Lumea rusă” a lui Putin este exact contrariul. Se desfășoară în toată hidoșenia ei în Ucraina. Circulă multe imagini pe net despre cum arătau orașele ucrainene înainte de război și coșmarul pe care l-a adus „ruskii mir”. Confruntând cele două imagini, Europa prosperă și Rusia agresivă, moldovenii n-ar trebui să aibă ezitări, afirmă autorul. Majoritatea dintre ei nici nu le au, nu pentru că ar împărtăși neapărat nobile idealuri umaniste, ci dintr-un firesc instinct de supraviețuire. Toate mesajele și demersurile guvernării de la Chișinău pe linia integrării europene sunt corecte. Însă până acolo avem de străbătut deșertul mai multor privațiuni – o scumpire tot mai împovărătoare a vieții, care va pune la grea încercare răbdarea și înțelegerea moldovenilor.
Integrarea europeană nu e un târg pentru dividende politice, e un proiect național supra-partinic, subliniază Mircea V. Ciobanu în Gazeta de Chișinău. În acest context precis, în aceste condiții reale și cu resurse exact definite, un Pact à la Snagov, versiune moldovenească, este inevitabil, după ziarist. Soluția unionistă rămâne pe agenda zilei. Și nu doar pe agenda unioniștilor, a partidelor declarat unioniste, ci și pe agenda guvernanților. Fapte de unionism discret există în toți pașii integrării europene, în care România ne este primul suport, primul suporter. Dar tot atât de omniprezent ar trebui să fie și demersul euro-integrator. Un „unionism” ce pune bețe în roate și sabotează integrarea europeană a RM face jocul străinilor și ne ține sub influența propagandei Kremlinului, cel care ne vrea dezbinați.