Mircea Snegur ne-a îndemnat „să ne ținem de neamuri”. Acel îndemn înțelept apare în condițiile complicate de astăzi ca parte a testamentului său politic (Revista presei)

  • 15 Septembrie 2023 09:46
Mircea Snegur ne-a îndemnat „să ne ținem de neamuri”. Acel îndemn înțelept apare în condițiile complicate de astăzi ca parte a testamentului său politic (Revista presei)

La despărțirea de Mircea Snegur – despre testamentul politic al primului președinte, scrie istoricul Gheorghe Cojocaru la Europa Liberă. Cu plecarea la cele veșnice a lui Mircea Snegur se încheie un ciclu dramatic al vieții noastre din ultimele 3-4 decenii. Cel al descoperirii libertății și inventării democrației. Al renașterii culturale și romantismului național. Al regăsirii de sine și asumării unei căi demne de parcurs. Al reînnodării firului rupt al istoriei. În istoricul an 1989, Snegur a putut să coboare abrupt de pe soclul puterii comuniste și să se contopească cu vrerea populară pentru „LIMBĂ ȘI ALFABET”. A devenit port-drapelul mișcării de desprindere pas cu pas din îmbrățișarea Kremlinului. În ceas de răscruce, a fost împreună cu oamenii simpli. Care l-au iubit și s-au identificat cu el. L-au aclamat la Marile Adunări Naționale ca pe nimeni altul. „Mircea Snegur și poporul !” a răsunat în toată tânăra Republică Moldova, amintește istoricul.

De la tribuna celor mai înalte foruri internaționale, primul Președinte ales prin vot liber al Republicii Moldova a deschis calea către Europa liberă și lumea mare civilizată. Împreună cu cei care i-au fost alături, el a pus bazele societății noastre ancorate în spațiul european și valorile democratice. A dat direcția magistrală de urmat pe viitor. Autorul mai amintește cu acest prilej că atunci când a poposit pentru prima dată la București în iarna anului 1991, Mircea Snegur ne-a îndemnat „să ne ținem de neamuri”. Acel îndemn înțelept apare în condițiile complicate de astăzi ca parte a testamentului său politic”, scrie Europa Liberă.

Fiindcă a fost primul, lui Mircea Snegur i-a revenit sarcina cea mai grea: să rupă cordonul ombilical ce ne lega de imperiu, să transforme RSS Moldovenească – o gubernie, de fapt, în Republica Moldova, „stat suveran, independent și democratic, liber să-și hotărască prezentul și viitorul, fără niciun amestec din afară, în conformitate cu idealurile și năzuințele sfinte ale poporului în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale”, scrie și Nicolae Negru în editorialul săi din Ziarul Național. A fost primul nomenclaturist de calibru care trecuse deschis de partea Mișcării. Ceea ce însemna că nu se mancurtizase definitiv, că în adâncul sufletului mai păstrase un gând de libertate. El i-a spus „niet” lui Gorbaciov, boicotând referendumul unional de salvare a URSS, și a avut de înfruntat primul război hibrid, declanșat de Moscova, care apoi a luat forma unui război adevărat pe Nistru, cu sute de morți și răniți, pe măsură ce tânărul stat moldav încerca să se îndepărteze de ruinele URSS, neratificând acordul de constituire a CSI, refuzând să semneze documentele referitoare la apărarea, securitatea și paza comună a frontierelor CSI. Observa cu amărăciune că Occidentul trata independența Republicii Moldova altfel decât trata independența Țărilor Baltice... Era unul de-al nostru, bine intenționat, care, deși nu ne stârnea elanul, entuziasmul, le-a dat multora, un timp, sentimentul de cumpătare, de temeinicie, de stabilitate pe o corabie în plină furtună. Nu era un lider modern, trebuie să recunoaștem, era băbacul împovărat de experiență, dispus să se sacrifice pentru „familie”, alias Republica Moldova, dar nu i s-a cerut. Aceasta a fost drama lui”, scrie Nicolae Negru în Ziarul Național.

Structurile ilegale de forță transnistrene au împușcat în blocuri de locuit în timpul unor așa-zise antrenamente, scrie portalul Zona de Securitate. Delegația Republicii Moldova în cadrul Comisiei Unificate de Control anunță despre producerea unui incident în orașul Râbnița provocat la 7 septembrie curent în marja unor așa-zise antrenamente ale structurilor de forță transnistrene cu utilizarea muniției de luptă. În urma acestui caz au rămas urme de gloanțe pe pereții unor blocuri de locuit din oraș, geamuri sparte și apartamente deteriorate. Delegația regiunii transnistrene a confirmat incidentul, a menționat că victime nu au fost înregistrate. Redacția Zona de Securitate a aflat că incidentul din Râbnița s-a produs pe strada Kirova 80, fiind avariate cel puțin trei apartamente.

Într-un editorial pentru DW, publicistul Vitalie Ciobanu atenționează că „adepții teoriei moldovenismului din Republica Moldova sunt mereu la treabă. Războiul din Ucraina le-a sunat o nouă mobilizare. Este uluitor cum șederea în Occident nu le tulbură unor conaționali de-ai noștri dragostea de „ruskii mir” și ostilitatea față de România, mai observă autorul. Există destui asemenea ostași benevoli în războiul hibrid al Moscovei împotriva românilor și a lumii libere. În Ucraina, rușii dau cu tancul și rachetele, în Moldova desfășoară o propagandă intensă pentru a submina identitatea națională a basarabenilor și opțiunea proeuropeană. Într-un război „rece” sau „fierbinte”, orice mijloc e util pentru a-i zăpăci, pentru a-i deruta pe oameni, pentru a le planta sămânța îndoielii. Sunt antrenate toate resursele disponibile, inclusiv folclorul românesc, numai să știi să extragi motive de ură și dezbinare”, scrie autorul.

„Rânduri mari la Curte”, titrează Ziarul de Gardă, un editorial semnat de Aneta Grosu, în care autoarea atenționează că R. Moldova rămâne în topul statelor cu cele mai multe cereri depuse la CtEDO. „În anul 2022, bunăoară, executând hotărârile CtEDO în cauzele intentate împotriva R. Moldova, statul a achitat despăgubiri în valoare de peste 22 de milioane de euro. Despăgubirile sunt achitate tot din buzunarele cetățenilor. CRJM a calculat că în cei 26 de ani de apartenență la CEDO statul R. Moldova a fost condamnat de 590 de ori în urma constatării a 764 de violări ale drepturilor omului. Mii de cereri mai sunt pe linia de așteptare. Dintre acestea, 9 din 10 au șanse de câștig. Deci, alte milioane. Experții CRJM constată că cele mai multe încălcări ale drepturilor omului se întâmplă din cauza comportamentului defectuos al reprezentanților statului, în special din cauza calității proaste a activității judecătorilor și procurorilor, adică a celor care se opun oricăror monitorizări sau testări a activității lor judiciare. Autoarea remarcă faptul că, până în prezent, Curtea Europeană nu a pronunțat nicio hotărâre împotriva unor state precum Suedia, Olanda sau Irlanda. Poate să împrumutăm de acolo niște justițiari? Cel puțin pentru un timp, ca să mai reducem rândurile de la Curte, rânduri care ne costă scump”, conchide Ziarul de Gardă.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Dor de Izvor cu Maria Mocanu
Meteo Chișinău
14,4
Cer senin
Umiditate:99 %
Vint:2,57 m/s
Fri
20
Sat
22
Sun
23
Mon
24
Tue
24
Arhivă Radio Chișinău