„Se pare că pentru demnitarii de la noi nu mai contează avertismentele OMS, potrivit cărora, dacă în R. Moldova nu se introduc restricții dure, în 2-3 săptămâni ajungem la 100 de morți pe zi, constată Aneta Grosu într-un editorial din Ziarul de Gardă. Când vorbește despre restricții dure, OMS are în vedere lockdown-ul, precizând că altă soluție nu există. Și experți independenți constată că introducerea unui lockdown de 30 de zile ar permite evitarea contaminării a circa 49,2 mii de persoane și salvarea a 1136 de vieți omenești. Aceste date, se pare, nu mai impresionează autoritățile de la noi, iar o decizie clară privind regimul de activitate în R. Moldova nu va fi luată în scurt timp, așa cum recomandă experții și instituțiile internaționale. Nu va fi luată, pentru că nu e „rentabilă” sub aspect politic... Până la repurtarea „Victoriei” asupra COVID mai durează…”, constată autoarea.

Anticoruptie.md reține avertismentul deputatului Igor Munteanu despre proiectul socialiștilor privind înființarea unei Comisii Electorale Centrale în Găgăuzia: „Deschide o cutie a Pandorei”. „Dublarea CEC-ului național nu face decât să alimenteze anumite riscuri și temeri legitime față de proiectul secesionist mai vechi din autonomie. UTAG are statut special de autoguvernare regională. Totuși, resursele financiare ale autonomiei sunt prevalent finanțate din bugetul de stat. În 2017, din veniturile totale ale UTAG (770 mil lei), transferurile cu destinație specială + defalcările de la impozitele și taxele de stat, TVA, accize etc., au reprezentat 660 mil lei. În acest fel, ponderea veniturilor provenind din sursele bugetului de stat în totalul veniturilor bugetare ale UTAG ESTE DE 86%. Aceiași proporție este păstrată constant în anii 2018, 2019 și 2020. În aceste condiții, crearea de noi instituții cu statut permanent este nu doar dăunătoare politic, dar și risipitoare de bani ai cetățenilor RM pe care autonomia îi primește din transferuri cu destinație specială, altfel spus, destinate pentru nevoile de bază sociale, economice, educație, sănătate, iar un CEC autonom cu siguranță nu este o urgență a populației”, a scris Igor Munteanu”. Potrivit deputatului, acceptarea unei autorități electorale autonome separate de CEC național deschide o cutie a Pandorei. „Pentru că Comratul își dorește și o Curte de Conturi separată, și alte instituții, care nu ar trebui să aplice legea națională, conducându-se de un izolaționism prost camuflat sub patronajul ideologic al PSRM”. Deputații din opoziție au criticat proiectul de lege al PSRM, afirmând că reprezintă „un pas spre federalizarea Republicii Moldova” prin aprobarea de „elemente distinctive ale unui stat separat” pentru Găgăuzia, scrie Anticorupție.md.

România urmărește cu multă atenție ceea ce se întâmplă la Chișinău și este extrem de important să existe o cooperare între președintele Maia Sandu și autoritățile guvernamentale, declară ministrul de Externe de la București, Bogdan Aurescu, citat de Jurnal.md. „Eu nu vreau să comentez acum despre evoluțiile situației interne din Republica Moldova, care sunt foarte dinamice. Noi monitorizăm cu foarte multă atenție ceea ce se întâmplă în acest moment în Republica Moldova. Cred că este extrem de important ca în Republica Moldova să poată să existe o cooperare între președintele Republicii, care are acest program de reforme extrem de ambițios și necesar pentru instituțiile, pentru societatea, pentru cetățenii Republicii Moldova și autoritățile guvernamentale și respectiv Parlamentul Republicii Moldova, în așa fel încât, aceste reforme să aibă loc efectiv”, a declarat Bogdan Aurescu în cadrul unui interviu pentru Agerpres. Cu referire la ajutorul din partea României, șeful diplomației de la București a menționat că mai sunt încă 68 de milioane de euro care pot să fie folosite pentru proiecte în Republica Moldova. Pentru aceasta este nevoie de semnarea unui protocol adițional suplimentar la acordul privind grantul nerambursabil de 100 de milioane de euro pe care România l-a încheiat cu Republica Moldova în 2010. Ministrul român de Externe a adăugat că, în perioada următoare, Bucureștiul va trimite la Chișinău noi tranșe din aceste 200.000 de doze care au fost promise Republicii Moldova, informează Jurnal.md.

Demersul lui Stoianoglo de ridicare a imunității unor deputați ar putea fi niște reglări de conturi între Platon și Șor, titrează Deschide.md. Solicitat să comenteze ultimele evenimente din Parlament, Nicolae Negru a menționat că acest demers al procurorului Stoianoglo „bagă o sămânță de discordie între socialiști și Partidul «Șor»”. „Dacă PSRM votează ridicarea imunității, atunci va putea fi pusă la îndoială tăria acestei alianțe. Dar dacă nu votează, atunci PSRM va fi acuzat că protejează pe cei corupți, cei care au participat la furtul miliardului”, a declarat analistul pentru Deschide.MD. Expertul a precizat că acest demers ar putea fi și o încercare de spălare a imaginii procurorului general care în perioada mandatului său nu s-a remarcat prin dosare de rezonanță, ci doar prin eliberarea din închisoare a lui Veaceslav Platon și alți „deținuți politici”.