Specializat în perioada comunistă, cu un doctorat și o abilitare în istorie, coordonează doctorate în cadrul Universității din București. În cadrul IICCMER, este cercetător încă de la începutul activității acestei instituții și, din 2006, a ocupat mai multe funcții, printre care și cea de director general.

Printre scopurile și atribuțiunile IICCMER, de la bun început, au fost cercetarea și depistarea rămășițelor materiale ale celor care au fost uciși de regimul comunist, de asemenea, sesizarea organelor penale în cazul depistării persoanelor vinovate de crime în perioada comunistă.

„Mai sunt, au și existat de-a lungul anilor mai multe campanii de investigații speciale arheologice, pentru găsirea celor împușcați prin munți, în confruntări cu securitatea, executați la marginea drumului, sau care au murit prin închisori. Și de asemenea, ca o particularitate, institutul avea și are această atribuțiune de a sesiza organele penale, organele judiciare, în cazul celor care s-au făcut vinovați de diverse crime, abuzuri, încălcări ale drepturilor omului în perioada comunistă. Au și existat de altfel mai multe plângeri penale pe care le-am făcut. Două dintre ele s-au finalizat cu procese, doi comandanți de închisori au fost condamnați și trimiși la închisoare. Din păcate, plângerile penale pe care Institutul le-a făcut nu au beneficiat, să spun așa, de un ecou favorabil în rândul autorităților. Altfel, sigur că suntem o instituție care publicăm volume, facem cercetări, avem și programe educaționale - cam tot ce poate și e necesar să facă o instituție de acest tip”, menționează Cosmin Budeancă.

În 2007 a demarat un proiect în cadrul căruia s-au făcut sute de interviuri cu foști deținuți politici din toate județele din România și din București. Acestea au fost parțial publicate în 6 volume la editura Polirom, fiind valorificate și la nivel de studii, conferințe științifice, relatează istoricul. Începând cu 2015, IICMER a mai coordonat un proiect care a vizat urmașii foștilor deținuți politici.

„A fost o categorie socială mai puțin avută în vedere de istorici. Pentru că e bine de știut - și ascultătorii dvs. știu acest lucru - nu doar cei care au avut de suferit direct, în lagăre sau închisori, au pătimit, ci și familiile lor - soțiile, copiii, părinții, frații, ș.a.”, a mai spus istoricul.

„Memoria, revista gândirii arestate”, coordonată la moment de către istoricul Cosmin Budeancă, este una din cele mai longevive reviste postcomuniste, care are și colaboratori, abonați și contributori din Republica Moldova. Revista își propune să relateze adevărul despre trecut.

„A fost înființată în toamna anului 1990, de către fostul scriitor și deținut politic Banu Rădulescu, alături de alți deținuți politici și personalități publice din acea perioadă. Au trecut, iată, mai bine de 33 de ani de atunci, revista a ajuns la numărul 126, apare trimestrial și în tot acest timp a încercat să aducă în fața publicului  și tânăr și mai puțin tânăr, informații despre ceea ce s-a întâmplat în perioada comunistă. Poate e una dintre cele mai longevive reviste, care au apărut în România postcomunistă și, ceea ce e important, e că nu avem o finanțare de la stat. Mai depunem aplicații pentru proiecte, mai intrăm în competiții  cu alte publicații și, câteodată, mai câștigăm câte-un sprijin. Sigur, deloc nu e confortabil când nu știi dacă o să ai bani pentru următorul număr, dar e și totodată bun, pentru că, în felul acesta, ne-am păstrat o anumită independență, nu am fost conectați de o instituție a statului”, a menționat invitatul emisiunii „Memorial Basarabean”.

„Revista apare, precum spuneam, trimestrial în format pe hârtie și avem și abonați din Republica Moldova, avem și contributori. De altfel, de-a lungul anilor, am avut materiale despre deportări și alte evenimente din perioada comunistă din Republica Moldova. Recent, în unul din ultimele numere, am publicat o dezbatere, care a avut loc la Chișinău în noiembrie anul trecut, în cadrul Galei Corneliu Coposu, ediția căreia s-a desfășurat în Republica Moldova, în care am discutat chiar despre asemănările și deosebirile dintre regimurile comuniste din Republica Moldova și din România. Avem și autori - din consiliul consultativ, spre exemplu, face parte și istoricul de la Chișinău, Anatol Petrencu. Este, deci, o revistă care este dedicată și are în vedere și istoria recentă din partea stângă a Prutului”, a punctat Cosmin Budeancă.

Referindu-se la similitudini și diferențe ale regimurilor comuniste de pe ambele maluri ale Prutului, istoricul român a remarcat că în Basarabia, fiind încorporată în Uniunea Sovietică, regimul comunist s-a manifestat cu mai mare duritate și profunzime.

Invitatul emisiunii mai relatează și despre multitudinea de proiecte comune cu istoricii de la Chișinău. În mod deosebit, istoricul remarcă  pe unul dintre cei mai apropiați colaboratori,  juristul Alexandru Postică, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova și inițiatorul Complexului Muzeal în aer liber, în memoria victimelor represiunilor politice de la Mereni.

„În viitorul apropiat voi participa la Conferința internațională, dedicată celor 75 de ani de la cel de-al doilea val de deportări din Basarabia, care va avea loc la Mereni pe 5 iulie 2024. Am mai fost și în anii trecuți la Mereni și de fiecare dată am avut o relație specială cu ceea ce se întâmplă acolo. De altfel, așa precum unii dintre ascultătorii dvs știu, fondurile Galei Corneliu Coposu de anul trecut, ce s-a desfășurat la Chișinău, au fost direcționate tocmai pentru acest complex muzeal, pentru dezvoltarea lui și pentru proiectele viitoare. Iar unul dintre proiectele foarte importante, pentru că îi vizează în special pe tineri, este disciplina opțională pentru clasele a 9-a de gimnaziu și a 10-12-a de liceu, dedicate studiului represiunilor și rezistenței din timpul regimului totalitar comunist”, a spus istoricul.

Expertul IICCMER, Cosmin Budeancă, care a făcut parte din echipa ce a realizat acest curriculum opțional, îl consideră o reușită aparte a Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova, în colaborare cu Complexul Memorial de la Mereni. Acest curs opțional a fost aprobat, la începutul acestui an, de Comisia de evaluare a Consiliului Național pentru Curriculum și Evaluare în cadrul Ministerului Educației.

Mai multe detalii puteți afla din interviul cu istoricul Cosmin Budeancă, cercetător al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoriei Exilului Românesc (IICCMER), redactor coordonator la „Memoria, revista gândirii arestate”, invitatul emisiunii Memorial Basarabean, pe care-l puteți accesa în file-ul audio de pe această pagină.