Solicitată de MOLDPRES, Lucreția Bârlădeanu a menționat că romanul ”Misterul de Est” este conceput drept o captivantă și instructivă călătorie prin spațiu și timp, prin domeniile de ieri și de azi ale culturi europene. ”Pe  fondalul unei povești de dragoste, ce se consumă la Paris, se profilează diverse aspecte ale vieții sociale din cele două părți ale Europei. În Vest: societatea de consum și relația individului cu ea, migrația în Franța, pierderea reperelor sacrale și încercarea de a le înlocui cu altceva. Pe de altă parte, în partea estică: căderea comunismului și consecințele lui, perioada de tranziție și urmele ei dureroase, emigrarea populației și alte fenomene sociale pe care personajele romanului le suportă”, a precizat autoarea.

Potrivit sursei citate, partea cea mai relevantă a romanului este relația personajelor cu misterele ce le poate țese în jurul lor arta. Astfel, portretul unei tinere femei din casa protagonistului (nepoata lui Lev Toltoi) ajunge, în urma unor împrejurări curioase, să le marcheze viața. Întreg roman e construit pe două paliere:  Est – Vest, bărbat – femeie, trecut – prezent, viață - moarte, realitate - ficțiune. Personajele, care nu sunt doar chipuri imaginare, ci și personalități reale și cunoscute, împletesc aceste fire, pășind cu dexteritate dintr-o dimensiune în alta, pentru a ne da o imagine cât mai variată despre lume și artă, cu multiple aspecte și splendori.

Romanul a fost selectat de către Biblioteca Națională a Republicii Moldova, cu susținerea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, și în colaborare cu Biblioteca Națională pentru Copii “Ion Creangă”, pentru a fi difuzat și promovat în cadrul Programul Național Lectura Central.

”Pandemia, cu întreaga paletă de schimbări socio-culturale ce le-a provocat, mi-a favorizat, ca la atâția alți scriitori - un nou manuscris de proză scurtă cu tematică variată, intitulat  ”Cherchez la femme”, care în curând va vedea lumina tiparului la Iași”, a mai spus scriitoarea.

Lucreția Bârlădeanu s-a născut la Tătărăuca Veche, Soroca. Debutează cu volumul de versuri ”Rouă de cuvinte” (Chișinău, 1988), urmat de cărțile de poezie ”Clipe cu păsări” (Chișinău, 1996), ”Capitalul din Para Sângelui” (Iași, 1998) și ”Sezon de catifea” (Chișinău, 2018). După susținerea tezei de doctorat  cu ”Sentimentul naturii în poezia lui Eminescu” (studiu critic, Chișinău, 1996), autoarea e preocupată (de la instalarea ei la Paris în 1998) de exilul literar românesc, publicând o carte de ”Dialoguri pariziene” , (Chișinău, 2005), reeditată în 2014 la București, și alta, de eseuri literare, ”Secolul nomazilor” (Chișinău, 2006). Face o selecție de proză scurtă din creația scriitorilor basarabeni – ”Nouvelles de Moldavie” în traducerea lui Jean-Louis Courriol și o publică la Paris în 2013. Este distinsă cu Medalia ”Mihai Eminescu” și este deținătoare a mai multor premii literare.