Politica europeană este parafată la Bruxelles însă principalele tendințe sunt negociate și trasate în marile capitale, Parisul și Berlinul având un cuvânt greu de spus în acest sens. Tandemul Franța-Germania are nevoie de coeziune, iar Berlinul cere în acest context autorităților de la Paris să adopte o politică europeană mai realistă în privința proiectului de a dota zona euro cu un buget, scrie Le Point. Ideea unui buget propriu al zonei euro nu-i convinge pe germani, care susțin că dacă una dintre economiile participante suferă, va fi afectată toată zona. Un buget al zonei euro „n-ar cunoaște nicio condiționalitate economică și ar împinge statele membre la laxism". În plus, Germania are o atitudine mai inclusivă, având grijă să nu lase niciodată de-o parte unele state precum Polonia, comentează Le Point.

Viziunea economică a președintelui francez nu pare să convingă nici pe plan intern, unde sindicatele din transporturi au demarat o serie de proteste de amploare care perturbă puternic activitatea economică și nu numai. "După patru zile de grevă, mobilizarea nu slăbește" la Air France, scrie Le Monde, care arată că sindicaliștii au decis încă două zile suplimentare de grevă, pe 10 și 11 aprilie. Factura revendicărilor salariale ajunge la 240 de milioane de euro iar costurile grevei sunt cifrate la 100 de milioane de euro, mai indică Le Monde.

Grevă și la Căile Ferate din Franța, unde sindicaliștii au anunțat perioade alternative de câte două zile de protest urmate de trei zile de muncă, timp de mai multe luni, notează La Croix. „Impactul asupra salariilor nu ar fi foarte mare însă feroviarii speră să nu-și îndepărteze opinia publică" prin anunțarea unui calendar precis al grevelor. Abordând această strategie, „feroviarii speră să poarte o bătălie cât mai lungă împotriva reformelor sistemului de căi ferate", comentează La Croix.

Noi evoluții în cazul fostului lider independentist catalan, Carles Puigdemont, arestat preventiv în Germania pe 26 martie. Procurorul general al landului Schleswig-Holstein a recunoscut valabilitatea în legislația germană, a celor două capete de acuzare ale Madridului: „rebeliune" și „deturnare de fonduri" și a cerut tribunalului să-l predea pe fostul președinte catalan Spaniei, scrie Le Soir. Totodată, „procuratura cere ca separatistul catalan de 55 de ani să fie menținut în detenție până ce tribunalul își va da sentința". „Puigdemont se apără de acuzațiile de violență", titrează Jornal Economico din Portugalia și arată că fostul președinte catalan a trimis o scrisoare justiției spaniole în care încearcă să își decline orice responsabilitate pentru violența care s-a produs în Catalonia după referendumul pentru independență, argumentând că nu s-a înregistrat nicio violență din partea protestatarilor deoarece - cităm - „aceștia s-au limitat doar la a se opune pasiv acțiunii forțelor de securitate ale statului".

Privirile sunt ațintite în aceste zile și spre Ankara, unde are loc o reuniune a președinților din Turcia, Rusia și Iran. Ieri, președinții Erdoğan și Putin au discutat despre relațiile bilaterale și au pus baza centralei nucleare de la Akkuyu, care ar urma să ofere Turciei o diversificare a resurselor energetice. Însă, observă Al Jazeera, primul reactor nuclear al Turciei va fi construit tot în parteneriat cu Rusia, țară cu care Ankara are legături importante privind resursele de combustibili fosili. Ziarul turc Sabah vorbește despre o prietenie între cele două state care a devenit un simbol și comentează că acest model de relații solide ar trebui să devină un exemplu pentru relațiile dintre Turcia și SUA, care sunt și aliați, și parteneri strategici. Astăzi, se alătură și președintele iranian liderilor de la Ankara și Moscova, reuniunea celor trei urmând să fie axată pe criza siriană.

Ziarul turc Hürriyet amintește că anterioara reuniune tripartită a avut loc în Rusia, la Soci, și că acum părțile vor aborda în mod detaliat cele mai recente evoluții din Siria și din Irak, cu accent pe operațiunea Ramură de Măslin, situația de la Afrin, situația zonelor de dezescaladare a conflictului de la Idlib, evoluțiile din Ghouta Orientală și procesul de tranziție politică din Siria. Rămânând în regiune, presa internațională scrie despre decizia autorităților israeliene de a suspenda un acord cu Înaltul Comisariat ONU pentru refugiați, privind relocarea în țări vestice a 16.000 de solicitanți de azil africani, aflați ilegal în Israel, și acordarea de rezidență temporară pentru alți refugiați.

Jerusalem Post notează că premierul Netanyahu a suspendat acordul, sub presiunea partenerilor de coaliție, care susțin - cităm - că "acordarea "unui statut legal pentru 16.000 de persoane infiltrate va transforma Israelul într-un paradis al infiltraților". Scandalul privind utilizarea abuzivă a unor date personale de pe Facebook de către compania Cambridge Analytica pune într-o lumină nefavorabilă platforma de socializare, recunoaște chiar fondatorul și șeful acesteia, Mark Zuckerberg. Într-un interviu citat de publicația belgiană Le Vif, el a admis că „Facebook va avea probabil nevoie de câțiva ani pentru a rezolva problemele dezvăluite de scandalul privind protecția defectuoasă a datelor personale".

Trăgând linie, Mark Zuckerberg încearcă să se dezvinovățească arătând că „Una din principalele probleme ale Facebook este idealismul său, pentru că multă vreme nu a văzut decât părțile bune ale conexiunii dintre persoane"