Potrivit expertului, fenomenul escrocheriilor nu este unul nou în Republica Moldova, însă amploarea acestuia a crescut semnificativ în ultimii ani.

„Escrocheriile nu sunt un fenomen nou pentru Republica Moldova, doar că acest fenomen a atins cote atât de alarmante, încât discutăm în fiecare zi despre ele”, a afirmat Alexandru Bot.

Acesta a explicat că ceea ce este numit în mod obișnuit „fraudă” este încadrat juridic drept escrocherie, infracțiune prevăzută de articolul 190 din Codul penal. Conform expertului, aceasta constă în dobândirea ilegală a bunurilor altei persoane prin inducerea sau menținerea victimei în eroare.

Alexandru Bot a subliniat că principala problemă în astfel de dosare este identificarea persoanelor aflate în spatele apelurilor frauduloase.

„Acum, mai nou, aceste escrocherii telefonice presupun că la acel capăt de fir nu știi cu cine vorbești. În condițiile în care nu poate fi identificată o persoană concretă căreia să i se înainteze o învinuire, de regulă urmărirea penală ajunge la punctul suspendării ei și aceste dosare pur și simplu dăinuie în timp fără a mai fi recuperate bunurile”, a explicat expertul.

El a precizat că, indiferent dacă apelurile frauduloase provin din Republica Moldova sau din alte state, încadrarea juridică a infracțiunii rămâne aceeași, iar autoritățile trebuie să coopereze cu instituțiile similare din alte țări pentru identificarea făptuitorilor.

În cazul în care o persoană își dă seama că a fost victima unei escrocherii, primul pas trebuie să fie sesizarea Poliției.

Expertul a recomandat depunerea unei plângeri, menționând că apelarea Serviciului 112 este utilă pentru transmiterea rapidă a informației, însă investigația va fi desfășurată ulterior de oamenii legii.

Totodată, Alexandru Bot a arătat că, în anumite situații, dacă se constată deficiențe ale sistemelor de securitate bancară, poate fi analizată și răspunderea instituției financiare.

Referitor la responsabilitatea operatorilor de telefonie, expertul a explicat că aceștia sunt limitați de legislația privind protecția datelor cu caracter personal și nu pot monitoriza conținutul convorbirilor pentru a identifica apelurile frauduloase.

În același timp, el a menționat că autoritățile din domeniul comunicațiilor lucrează la soluții tehnice care ar permite blocarea numerelor falsificate încă din momentul inițierii apelurilor.

Potrivit datelor prezentate în emisiune, Poliția Republicii Moldova raportează aproape zilnic noi cazuri de escrocherii telefonice, în care infractorii se prezintă drept polițiști, reprezentanți ai Băncii Naționale a Moldovei sau ai Serviciului de Informații și Securitate pentru a convinge victimele să transfere bani sau să divulge date bancare.

În unele cazuri, victimele au contractat chiar și credite bancare pentru a transmite sumele solicitate de escroci.

În acest context, Parlamentul Republicii Moldova a recomandat, pe 2 iulie, instituirea unui Punct Focal Național Antifraudă, care să coordoneze prevenirea și combaterea escrocheriilor telefonice, financiare și digitale. Propunerea vine după ce raportul Comisiei de anchetă a arătat că peste 95% dintre fraude sunt comise prin tehnici de inginerie socială, iar numărul cazurilor a crescut cu 21,7% în primele cinci luni ale anului 2026 față de aceeași perioadă din 2025.

Noul mecanism ar urma să coordoneze schimbul de informații în timp real între instituțiile statului, să faciliteze blocarea rapidă a numerelor și platformelor frauduloase, implementarea sistemelor antispoofing și informarea operativă a populației privind noile metode de înșelăciune.

În 2025, prejudiciul cauzat de escrocheriile telefonice, financiare și digitale a fost de 272 de milioane de lei.

În primele cinci luni ale anului 2026 au fost înregistrate 1.767 de cazuri de escrocherii telefonice. Prejudiciul mediu per cauză, în anul curent, este estimat la aproximativ 89.000 de lei, potrivit raportului Comisiei de anchetă pentru examinarea fenomenului, prezentat în Parlament.

Schema „ruda implicată în accident” a cauzat un prejudiciu total de 50,2 milioane de lei în perioada 2023–2024, iar peste 85% dintre victime au vârsta de peste 66 de ani.