La Chișinău au fost marcați 100 de ani de la Congresul Militarilor Moldoveni
-
25 Octombrie 2017 04:09
La Chișinău a fost marcați 100 de ani de la Congresul Militarilor Moldoveni, care, în octombrie 1917 decidea asupra autonomiei Basarabiei în cadrul Imperiului Țarist și formarea Sfatului Țării. Subiectul a fost discutat în cadrul unei conferințe științifice, organizate la Chișinău de Ministerul Apărării și mai multe asociații științifice din Republica Moldova și România.
Cea mai importată hotărâre a Congresului Militarilor Moldoveni, care a avut loc la Chișinău între 20 și 27 octombrie 1917, a fost crearea Sfatului Țării, parlamentul local care a decis ulterior unirea Basarabiei cu România. Și până la desfășurarea acestui congres s-au făcut mai multe încercări de a forma un Sfat al Țării, precum congresele preoților, învățătorilor, țăranilor, sub îndrumarea Partidului Național Moldovenesc, dar acestea s-au soldat cu eșecuri, pentru că forțele erau prea slabe, a subliniat istoricul Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie al Academiei de Științe.
”Iată că a trebuit să se includă în această Mișcare Națională forța, forța brută. Pentru că revoluțiile s-au făcut prin forță brută întotdeauna, iar ceea ce au făcut militarii moldoveni a fost această revoluție națională. Principala decizie luată de Congresul Militarilor Moldoveni este cea care se referă la proclamarea autonomiei Basarabiei și formarea Sfatului Țării. Fără această mare reuniune a militarilor la Chișinău, Basarabia nu ar fi cunoscut acest proces de autodeterminare națională, încununat cu unirea cu țara-mamă, România”.
Atât militarii români care făceau parte din armata țaristă, cât și cei din armata austro-ungară au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri și trebuie integrați firesc în istoria militară românească, a subliniat Petre Otu, director adjunct al Institutului pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară, de la București.
”În anii 1917-1918, militarii din cele două armate, țaristă și austro-ungară, au fost fermenți ai unității naționale, pentru că nici unirea Basarabiei cu Țara, nici unirea Transilvaniei cu Țara, din 1918, nu pot fi înțelese fără contribuția militarilor români. Ne pregătim și noi pentru aniversarea de anul viitor, care să încoroneze un act fundamental pentru națiunea română, cele trei uniri, de la 27 martie, 28 noiembrie și 1 decembrie 1918”.
Este importantă nu doar semnificația acestor evenimente istorice, dar și valorificarea consecințelor lor pentru prezent, a subliniat ministrul adjunct al Apărării, Gheorghe Galbură.
”Comemorarea a 100 de ani de la acel eveniment ce a marcat soarta de mai departe a Basarabiei este un prilej pentru a ne da seama în ce măsură am însușit lecțiile istoriei de acum un secol”.
Conferința Științifică este organizată la Chișinău de Ministerul Apărării al Republicii Moldova, Centrul de Cultură și Istorie Militară, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”, Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară de la București, Academia Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”, Institutul de Istorie și Institutul de Cercetări Juridice și Politice, ale Academiei de Științe a Moldovei.