Prezent la eveniment, viceministrul apărării, Gheorghe Galbura, a declarat că împlinirea a o sută de ani de la evenimentul care a marcat soarta de mai departe a Basarabiei este un prilej pentru a vedea în ce măsură au fost însușite lecțiile istoriei. „Doar un examen de conștiință ne poate face să înțelegem marea noastră responsabilitate, a tuturor, în consolidarea sentimentului patriotic și promovarea istoriei naționale”, a notat Gheorghe Galbura.

Directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu”, academicianul Valeriu Matei, a menționat că în aceste zile, acum o sută de ani, la Chișinău, Congresul Militarilor Moldoveni a adoptat decizii cruciale, care au influențat istoria acestui ținut în mod decisiv. Printre acestea se numără declararea autonomiei acestui ținut, dar și convocarea organului legislativ reprezentativ al Basarabiei, Sfatul Țării, cel care succesiv a adoptat alte decizii importante, printre care și unirea Basarabiei cu România. „Acum o sută de ani, predecesorii noștri au știut să adopte decizii dintre cele mai importante, care au vizat destinul acestui ținut, poate cel mai năpăstuit la acel moment, pentru că regimul țarist a fost unul greu de suportat, pentru că a fost un regim al asimilării și al distrugerii națiunilor și popoarelor pe care le-a ocupat. Și aceste națiuni captive nu prea aveau șanse de a se elibera decât ca rezultat al unor cataclisme, cataclism care pentru Imperiul Țarist, ca și pentru alte imperii din spațiul european, a fost primul Război Mondial”, a declarat Valeriu Matei.

Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, a menționat că fără această mare reuniune a militarilor la Chișinău, a cărei operă a fost Sfatul Țării, Basarabia nu ar fi cunoscut procesul  autodeterminării naționale, încununat cu unirea cu țara-mamă România. „Principala decizie luată de către Congresul Militarilor Moldoveni este cea care se referă la proclamarea autonomiei Basarabiei și formarea Sfatului Țării, decizii luate pe data de 21 și 23 octombrie, acum o sută de ani. Și astăzi continuă discuțiile despre legitimitatea Sfatului Țării. Unii și astăzi contestă legitimitatea Sfatului Țării și în felul acesta contestă întreaga operă a Sfatului Țării”, a explicat Gheorghe Cojocaru.

Directorul Institutului de Cercetări Juridice și Politice al AȘM, Valeriu Cușnir, a declarat că, dacă s-ar face o paralelă cu anul 1917, care a precedat marea unire, pentru situația actuală din Republica Moldova se potrivesc cam aceiași termeni destul de sumbri – criză și sărăcie, corupție, injustiție, exodul populației, proteste și anti-proteste, dezbinarea societății. În opinia sa, semnificația acelor evenimente este inestimabilă, dat fiind faptul că o societate care va cunoaște adevărul istoric, bazat pe cercetări științifice, va fi mai bine informată și mai dificil de manipulat. Or, trăim într-o societate în care manipularea și populismul predomină.

Conferința științifică internațională: „100 de ani de la Congresul Militarilor Moldoveni: 20-27 octombrie 1917” se desfășoară în perioada 24-25 octombrie.