Autoarea enumeră o listă de idei și concluzii pentru a fi mai pregătiți pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova în 2025, precum și pentru scrutinul prezidențial în România. În urma prezidențialelor și referendumului proeuropean în Republica Moldova, una din lecții este că „deciziile vitale pentru o țară nu se iau între doi-trei oameni, ci se consultă pe larg”. O altă lecție este că avem nevoie de o justiție puternică.

„E de la sine înțeles de ce nu putem avea alegeri libere și sigure fără ca justiția să-și facă treaba. Așteptăm să vedem cum se încheie rapid și calitativ vettingul și cum se accelerează reforma.

Singurătatea ne face mai vulnerabili în fața propagandei. E nevoie de inițiative care să creeze comunități, să mărească coeziunea socială. E nevoie de o resetare a reglementării rețelelor de socializare pentru securizarea spațiului informațional. Avem nevoie de o hârtie de turnesol pentru a verifica cine e cu adevărat pro-european”, spune autoarea articolului.

„Utilizarea resurselor administrative în campania electorală între abuz și tăieri de panglici” titrează într-un articol Ziarul de Gardă, care face trimitere la semnalările făcute de Asociația Promo-Lex, organizația care monitorizează procesele electorale din Republica Moldova.

În campania electorală pentru prezidențialele și referendumul din 20 octombrie, au fost identificate zeci de cazuri de utilizare abuzivă a resurselor administrative, cu scop de a obține capital electoral, fenomen care se atestă la fiecare scrutin electoral, indiferent de tipul acestuia, potrivit Marianei Focșa, analistă electorală a asociației „Promo-LEX”. Deși în legislația țării sunt prevăzute sancțiuni pentru concurenții electorali care utilizează în mod abuziv resursele administrative, nu sunt aplicate sancțiuni, iar aceste practici de folosire a bunurilor publice în scop electoral, sunt camuflate în tăieri de panglici sau lansări de evenimente, explică experta.

Europa Liberă a discutat cu președintele Legislativului Igor Grosu, despre „șantajul energetic” și „ultimul cartuș” al Rusiei îndreptat către Republica Moldova.

Oficialul explică în podcastul video „Pe Agendă” că recenta vizită a unei delegații de la Chișinău la Sankt Petersburg, la Gazprom, a fost justificată de clarificarea planurilor și intențiilor concernului rus în privința livrării gazelor pentru regiunea separatistă transnistreană. Acum, spune Igor Grosu, o astfel de discuție nu ar mai avea rost.

Președintele Parlamentului crede că „aceasta este ultima iarnă când Kremlinul mai poate folosi acest cartuș”, adică va folosi gazele ca instrument de „șantaj”. În acest sens, Grosu explică că Republica Moldova a făcut mai multe pentru a-și diversifica sursele energetice, dar și prin „elemente politice”.

Este posibilă o strategie comună a Republicii Moldova și a României pentru a combate ingerințele străine în campaniile electorale? Ce strategii pentru alegerile parlamentare din 2025 are Partidul Acțiune și Solidaritate? La acestea dar și la alte întrebări răspunde președintele Parlamentului Igor Grosu în cadrul interviului Europei Libere.

Ziarul Național scrie despre o nouă minciună „marca Maria Zaharova”. Articolul face trimitere la declarațiile de ieri a purtătoarei de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe a Rusiei, potrivit cărora „autoritățile de la Chișinău, încurajate de unii funcționari ai Uniunii Europene și NATO, au început să viseze cum să folosească criza energetică din republică pentru a rezolva problema transnistreană cu forța”.

Nimeni nu trebuie să se îndoiască că Rusia va răspunde adecvat oricăror provocări și va asigura protecția cetățenilor săi, contingentului de menținere a păcii, personalului militar al grupului operațional al trupelor ruse și depozitelor militare de la Cobasna, spune Zaharova care s-a arătat din nou preocupată de neutralitatea Republicii Moldova, deși este reprezentanta unicului subiect al dreptului internațional care încalcă acest statut indicat în Constituția noastră.

În context, Ziarul Național menționează că gigantul rus „Gazprom” are obligația de a livra gaze naturale la hotarul cu REPUBLICA Moldova până în septembrie 2026, însă până acum nu a făcut rezervări ale capacității de transport pentru luna ianuarie 2025 privind livrarea gazelor naturale în regiunea transnistreană.